În condițiile în care regiunea transnistreană se confruntă cu o serie de probleme și riscuri economice majore ar fi indicată o deschidere comercială largă și acces cât mai liber la piețele de desfacere externe. Potrivit analiștilor economici de la „Expert-Grup”, crearea Zonei de liber schimb cu Uniunea Europeană, ca parte a Acordului de Asociere, ar atrage o serie de implicații majore, din punct de vedere economic, politic și juridic și care vizează, implicit, și regiunea transnistreană. „Și, cel mai important, odată cu crearea unei zone de liber schimb cu UE, va fi redusă influența geopolitică excesivă pe care o are Federația Rusă asupra Republicii Moldova”, susțin experții citați de Timpul.

Constantin Tănase scrie in Timpul ca zilele acestea s-au împlinit 16 ani de când activeaza în presă. Ce s-a schimbat în acești 16 ani? Publicistul recunoaște că uneori i se pare că nu trăiește, ci privește un film vechi, pe care l-a vizionat de sute de ori, el fiind singurul spectator într-o sală rece și pustie. Totodată autorul constataă că liderii „noii clase politice” se deosebesc de cei vechi prin două calități. Prima: fiind mai tineri, sunt mai dinamici și-și rezolvă propriile interese și probleme cu o viteză mai mare. A doua: sunt mai rapace și mai cinici.

Românii din Republica Moldova au devenit noul cal de bătaie al presei din Marea Britanie, atenționează Geeorge Damian in Timpul. După bulgari și polonezi, basarabenii au devenit noua sperietoare: peste 300.000 de români din Republica Moldova se pregătesc să invadeze Albionul. Și nu oricum, ci prin „ușa din spate”, respectiv prin România, scrie presa britanică. „The Sunday Express” chiar sare calul spunând că o mare parte dintre cetățenii români proveniți din Republica Moldova au cazier pentru infracțiuni grave precum prostituția și traficul de ființe umane, iar eforturile Agenției britanice de Frontieră de „stopare a unui val de criminali și violatori” sunt „inadecvate”.

Mai mult de o sută de moldoveni s-au lansat în business și au devenit patroni de întreprinderi prin PARE 1+1, un program-pilot de atragere a remitențelor în economie, finanțat de stat și de UE, scrie Adevarul. Printre poveștile de succes ale beneficiarilor PARE 1+1 se numără dezvoltarea muzeului „Vatra strămoșească“ și a pensiunii turistice Crâșma haiducului, din satul Vatici, Orhei. Un complex turistic a pus pe roate și Vladimir Rusu, în Ungheni, între satele Cornești și Bahmut. Pensiunea Poiana Cerbului se întinde astăzi pe o bucată de teren unde cu puțin timp în urmă nu era nici măcar apă sau electricitate. Alți antreprenori au venit cu idei de afaceri mai simple, dar la fel de utile, localizate, cel mai des, în sate, scrie Adevărul. Potrivit raportului Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, printre acestea se numără saloane de masaj, săli de fitness, baruri, frizerii, ateliere de croitorie, spălătorii auto sau gospodării țărănești.

Avem cu 70% mai mulți funcționari publici față de anul 2002, aflam din Adevarul. După ani de optimizări, numărul salariaților din sectorul bugetar a crescut, în loc să scadă, arată datele statistice. Oficialii susțin contrariul și nu exclud că ar fi vorba despre erori de calcul.