Experții naționali și internaționali au discutat în cadrul unei mese rotunde despre necesitatea promovării mai multor politici de stimulare a egalității șanselor pentru bărbați și femei.

Diferența dintre salariul mediu al bărbaților și cel al femeilor nu este un specific al Republicii Moldova, dar o realitate întâlnită în majoritatea țărilor, a remarcat șefa direcției de statistică a serviciilor sociale și condițiilor de trai din cadrul BNS, Ala Negruță. Totuși, unul dintre motivele salarizării mai mici a femeilor este faptul că acestea sunt angajate în domenii mai prost plătite și mai puține ajung în funcții de conducere, a subliniat  Ala Negruță.

„Avem o pondere a femeilor mult mai mare în sectorul de educație, sănătate, asistență socială. Totodată, în sectorul financiar-bancar, tranzacții imobiliare, comunicații, avem mult mai mulți bărbați. O altă problemă ar fi în ce măsură femeile și bărbații pot accede în funcții manageriale superioare, care iarăși determină nivelul salariului mediu”, a declarat Ala Negruță.

Rata tinerelor care nasc timpuriu continuă să fie una înaltă, în comparație cu țările Europene, arată datele colectate de Organizația Națiunilor Unite. Astfel, dacă în anul 2000, din 1000 de fete cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani, 36 rămâneau însărcinate, în anul 2013, cifra a scăzut la 25. Andres Vikat, șeful statisticilor sociale și demografice de la Comisia economică a ONU pentru Europa.

„Moldova are o rată mai mare de 5 ori decât cea a Suediei, care ar fi un exemplu de urmat. Totuși se situează la nivelul Kazahstanului, dar în tendință de diminuare în ultimii 13 ani. Totodată, Moldova este una dintre țările care are multe femei în cu studii superioare, mai mult de jumătate dintre studenți sunt femei. Este un potențial mare care trebuie realizat”, a declarat Andres Vikat.

Aceste date relevă faptul că sunt necesare politici mai eficiente de stimulare și încurajare a femeilor de a se implica în viața publică și în luarea deciziilor, a conchis Lucreția Ciurea, reprezentată UN Women Moldova.

„Doamnele se retrag din activitatea economică în perioada când îngrijesc de copii. Să dăm posibilitate de creditare tinerilor, conform legislației până la 35 de ani se consideră tineri. De ce n-am prevedea pentru doamne, ținând cont de faptul că s-au retras, să majorăm plafonul, ca atunci când revin la activitatea economică să aibă posibilitatea să se împrumute și să-și lanseze afaceri? E o simplă modificare a cadrului legal, dar impactul poate fi foarte mare”, a declarat Lucreția Ciurea.

Ultimele rapoarte al Organizației Națiunilor Unite arată că în Republica Moldova femeile sunt sub-reprezentate în instituțiile centrale, precum Guvernul și Parlamentul, dar și în administrațiile locale.