Interceptarea a avut loc pe 30 septembrie, după ce centrul NATO de la Torrejon, Spania, a ordonat ca două avioane canadiene CF-188 Hornet să decoleze de la baza din Constanța pentru a identifica un avion care zbura „aproape de frontiera României”, în spațiul aerian internațional de deasupra Mării Negre, notează sursa citată.

„Avioanele (canadiene) au interceptat un avion militar al Federației Ruse care nu avea un plan de zbor, nu intrase în contact cu controlorii civili de trafic aerian și avea transponderul dezactivat, ceea ce prezenta un potențial risc pentru cursele aeriene civile. Avionul rus nu a intrat în spațiul NATO. După identificare, piloții canadieni s-au întors la baza de la Mihail Kogălniceanu”, informează NATO.

Săptămâna trecută, alte două avioane rusești SU-24 au fost interceptate deasupra Mării Negre.

Detașamentul canadian, alcătuit din 140 de militari și șase avioane CF-188 (varianta canadiană a avionului militar american F-18 Hornet) a ajuns în luna septembrie la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, de unde va realiza misiuni de poliție aeriană la Marea Neagră, în următoarele trei luni.

Canadienii exectuă așa-numitele misiuni de „poliție aeriană întărită”, instituite de NATO începând cu 2014, după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia. Aceste misiuni sunt executate în zona Mării Baltice („Zona de Implementare Nord”) și cea a Mării Negre („Zona de Implementare Sud”).

„În Sud, capacitățile de poliție aeriană ale României și Bulgariei sunt temporar întărite cu detașamente care aparțin diverselor forțe aeriene aliate. Deși aceste două națiuni sunt întrutotul capabile să desfășoare de unele singure misiuni de poliție aeriană, avioanele și piloții din cadrul detașamentelor suplimentare pot fi și ei mobilizați rapid în misiuni de interceptare aeriană”, conform Comandamentului Aerian Aliat al NATO.