Autorii proiectului fac referire la fluxul istoric, atunci când în timpul ocupației sovietice din 1940-1941, și mai apoi în timpul regimului sovietic din 1944 până în 1992, Mitropolia Basarabiei și-a încetat activitatea, iar toate proprietățile sale au fost confiscate de către regimul sovietic.

Prin urmare, deputații PAS propun retrocedarea, transmiterea în proprietatea Mitropoliei Basarabiei a bunului imobil, amplasat în municipiul Chișinău, pe str.31 August 1989.  Este vorba de clădirea fostului Seminar Teologic și apoi a Faclutății de Teologie din perioada interbelică. Actualmente, acolo se află unul din blocurile Bibliotecii Naționale.

Această inițiativă legislativă a provocat critici din partea unor reprezentanți ai societății civile, unii catalogând-o drept electorală. Se face dreptate istorică, a declarat la rândul său pentru Radio Chișinău, deputatul PAS, Oazu Nantoi, care este și unul dintre semnatarii proiectului de lege.

„Cine vrea să vadă mișcări electorale…eu nu înțeleg despre ce alegeri este vorba și care va fi impactul acestei legi asupra spiritelor electorale. Aici, mai degrabă, se face dreptate istorică, în ideea că pluralismul trebuie să fie peste tot”, a spus Nantoi.

Și consultant juridic al Mitropoliei Basarabiei, Alexandru Postica, este de aceeași părere, precizând pentru Radio Chișinău că inițiativa e una firească și binevenită.

„Din câte cunosc, clădirea inclusă în acest proiect de lege anterior a fost deținută cu titlu de proprietate de privată de cultul religios, care a fost suspus unor represiuni masive. Să nu uităm de faptul că preoții din cadrul Mitropoliei Basarabiei au fost deportați, împușcați, omorâți, iar proprietățile care au fost deținute de către acest cult au fost confiscate ilegal, iar până la momentul de față, chiar după reactivarea Mitropoliei Basarabiei, nu s-a discutat sub nicio formă despre acest aspect”, a menționat Postica.

Chiar și așa, avocatul admite că legea ar putea fi eventual anulată de o altă guvernare, lucru care nu conferă siguranță că bunul va fi deținut în continuare de către Mitropolia Basarabiei.

„Vorbim aici despre lacuna legislativă și anume despre faptul că, reieșind din spiritul legii 12.25, și persoanele juridice ar avea dreptul la recunoașterea lor în calitate de victime ale represiunii politice, doar că numai cetățenii, persoanele fizice ar avea dreptul de retrocedare. Sunt anumite discrepanțe în ceea ce privește asigurarea drepturilor persoanelor juridice care au avut de suferit de pe urma represiunilor staliniste”, a punctat juristul.

Totodată, potrivit lui Alexandru Postică, bunul care se află acum în discuții este doar o mică parte din tot ceea ce a deținut Mitropolia Basarabiei.