Între timp, Chișinăul și Tiraspolul comentează diferit modul cum se desfășoară dialogul dintre părți astfel că, deocamdată, nu se cunoaște când ar putea fi organizată o nouă undă de negocieri în formatul 5+2.

Vicepremierul responsabil pentru reintegrare Gheorghe Balan a declarat că este nevoie de o viziune care să urmărească soluționarea finală a conflictului și nu doar subiecte separate. Oficialul a precizat că la elaborarea acestui document se va ține cont de legislația în vigoare și că în dezbaterea acestuia va fi antrenată și societatea civilă.

Gheorghe Bălan a făcut aceste declarații în contextul vizitei la Chișinău și Tiraspol a Reprezentantului Special al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Cord Meier-Klodt. Oficialul s-a referit și la dialogul dintre părți și realizarea protocolului de la Berlin din această vară, menționând că mai multe chestiuni au fost soluționate.

Pe de altă parte, presa din regiunea transnistreană îl citează pe așa-numitul ministru de externe din stânga Nistrului Vitali Ignatiev care susține că prea puține prevederi ale protocolului au fost realizate. În aceste condiții nu se cunoaște când ar putea fi organizată o nouă întrevedere în formatul 5+2.

Și Cord Meier-Klodt susține că lucrurile nu merg așa cum s-ar fi dorit.

Da, sunt de acord că am înregistrat anumite evoluții, dar având în vedere că a trecut un an, aceste chestii sunt minore. Pe unele subiecte ale protocolului de la Berlin am sperat la rezultate mai imediate. Noi am finalizat chestiunea legată de ecologie, am fost foarte aproape de a finaliza chestiunea legată de apostilare, dar pentru a dansa tangou este nevoie de două persoane. și dacă una nu este de acord, nu se poate ajunge la compromis.

Amintim că la ultima rundă de negocieri care s-a desfășurat la începutul lunii iunie, după o pauză de doi ani, a fost semnat așa-numitul ”protocol de la Berlin”. Prin acesta Chișinăul și Tiraspolul și-au asumat angajamentul să continue și să amplifice negocierile pe mai multe probleme precum numerele de înmatriculare a automobilelor, telecomunicații, dosarele penale și altele. Ulterior, mai mult experți au susținut că autoritățile de la Chișinău au fost forțate să semneze acel protocol.