Carențele mecanismului de tragere la răspundere disciplinară, precum și absența Comisiei de autorizare și disciplină pe parcursul ultimilor doi ani, a determinat un număr mare de sesizări, plângeri și petiții adresate Ministerului Justiției cu privire abaterile săvârșite de administratorii autorizați. În acest sens, Ministerul Justiției a venit cu inițiativa, iar Parlamentul a adoptat modificări la Legea privind tragerea la răspundere disciplinară a administratorilor autorizați.

Administratorul autorizat este o persoană licențiată care desfășoară o activitate profesională de administrare a întreprinderilor aflate în insolvabilitate. Acesta este desemnat odată ce instanța de judecată constată că întreprinderea este într-o astfel de situație. Acești profesioniști sunt numiți de către instanța de judecată la cererea debitorului sau a creditorului.

Cel mai mare creditor în foarte multe întreprinderi este statul. Atunci când nu își  poate recupera aceste datorii ale întreprinderilor insolvabile față de Serviciul Fiscal de Stat, statul rămâne păgubit. Veronica Brădăuțanu, consiliera ministrului Justiției explică menirea unui administrator autorizat:

 „Să ajute întreprinderea să se restructureze. Insolvabilitatea îi oferă o perioadă de timp în care se suspendă achitarea tuturor datoriilor și în acest răstimp întreprinderea poate să se reorganizeze pentru a putea funcționa în continuare. Acesta este un rezultat optimist pentru o întreprindere care a intrat într-o incapacitate de plată sau incapacitate de producție. Acest lucru se întâmplă, din păcate, mai rar și depinde de calitatea administratorului autorizat. Ei ar fi acei specialiști care ar putea să ghideze întreprinderea pentru ca întreprinderea să iasă din acest impas, să o ajute să ajungă o întreprindere solvabilă.

O altă modalitate care este aplicată în procesul de insolvabilitate este lichidarea. Atunci când întreprinderea nu mai poate funcționa, nu mai are suficiente bunuri și nici mijloace bănești, ea este declarată insolvabilă. Dacă nu există nicio speranță că această întreprindere poate fi restructurată în așa fel încât ea să redevină solvabilă, atunci ea este supusă procedurii de lichidare. În procedura de lichidare administratorul trebuie să valorifice tot patrimoniul întreprinderii pentru ca să întoarcă banii creditorilor. Aici este o mare posibilitate de abuz. De vindere a patrimoniului la prețuri derizorii și delapidare a bunurilor. Astfel,  creditorii rămânând fără a le fi recuperate datoriile. Adică toți acei furnizori de servicii sau furnizori de bunuri care au cooperat cu întreprinderea pot să rămână fără a le fi achitate acele servicii sau acele bunuri”, transmite Veronica Brădăuțanu.

La începutul lunii iulie, Procuratura Anticorupție a deschis un dosar penal pe numele unui administrator autorizat pentru că ar fi abuzat de atribuțiile sale în procesul de gestionare a unei companii. El este bănuit că ar fi prejudiciat mai multe persoane fizice și juridice, beneficiare ale companiei, cu peste 14 milioane de lei după ce ar fi falsificat mai multe acte. Potrivit datelor Procuraturii, administratorul autorizat împreună cu directorul companiei ar fi prezentat acte eronate precum că această companie nu dispune de bani pentru a achita anumite datorii, în realitate actele contabile și rapoartele au arătat că întreprinderea dispunea de peste 190 de milioane de lei și alte active în valoare de 259 milioane de lei.

Comisia de autorizare și disciplină, care și-a reluat recent activitatea după mai mulți ani de inactivitate, urmează să examineze solicitarea Procuraturii Anticorupție de a retrage licența administratorului implicat în acest caz.

Modificările legislative recente la Legea privind administratorii autorizați s-au axat în principal pe îmbunătățirea procedurii de atragere la răspundere disciplinară a administratorilor. Până nu demult, această procedură avea anumite lacune legislative care erau folosite de administratori pentru a se eschiva de la răspundere, a declarat pentru Radio Chișinău avocatul Nicolae Frumosu, expert în drept, care s-a referit la modificările operate în lege.

„Apreciez în primul rând acordarea tuturor participanților la procesul de insolvabilitate a posibilității de depunere a unei plângeri împotriva administratorilor. Or, până la intervenirea modificărilor date acest drept îl avea doar ministrul Justiției, ministrul Economiei, Comisia deontologică și instanța de judecată. La fel, a fost extins termenul de aplicare a sancțiunii disciplinare până la trei ani. Prin comparație, în redacția anterioară a legii termenul de prescripție era de un an. Respectiv, de cele mai multe ori administratorul rămânea nepedepsit pentru ilegalitatea comisă din motiv că organul competent nu reușea să constate, să desfășoare procedura disciplinară și să sancționeze administratorul în termenul de un an de la data comiterii faptei. Un alt aspect asupra căruia au intervenit autorii legii este legiferarea criteriilor de individualizare a sancțiunilor disciplinare, fiind astfel respectat principiul proporționalității dintre fapta sancționabilă și sancțiune. La fel, putem aprecia intenția legiuitorului de a defini cât mai exact faptele sancționabile disciplinar în special prin prisma noțiunilor de intenție și neglijență gravă care de această dată sunt definite expres în noua redacție a legii”, transmite Nicolae Frumosu.

În varianta inițială a legii abaterile și sancțiunile erau foarte restricționate, existând abateri pentru care Comisia de autorizare și disciplină nu putea aplica sancțiuni, potrivit Veronicăi Brădăuțanu, consilieră a ministrului Justiției.

 „În varianta anterioară a legii abaterile și sancțiunile erau foarte restricționate. Pentru anumite abateri se aplicau numai anumite sancțiuni și existau abateri, care deși erau în lege menționate, pentru ele nu existau sancțiuni. Aceste lucruri au fost remediate. A fost introdus un articol prin care doar se enumeră sancțiunile rămânând la discreția Comisiei să decidă care sancțiuni să fie aplicate și pentru ce abateri: avertisment, mustrare, amendă, suspendarea activității sau retragerea autorizației de administrator autorizat. De asemenea a fost clarificată mărimea amenzii pe care poate să o aplice această Comisie.

Nu exista o astfel abatere precum este încălcarea intenționată sau din neglijență gravă a atribuțiilor prevăzute de lege care afecta drepturile și interesele legitime ale  participanților la procesul de insolvabilitate.

Suspendarea era posibilă numai dacă abaterea era constatată printr-o hotărâre a instanței de judecată. Ceea ce, evident, restrânge foarte mult aplicabilitatea acestei sancțiuni. Acum sancțiunile nu mai sunt corelate, legate de anumite abateri. Oricare dintre sancțiuni poate fi aplicată pentru oricare din abateri la decizia Comisiei. Anterior legea prevedea foarte clar, că o anumită sancțiunea se aplica pentru o anumită abatere”, transmite Veronica Brădăuțanu.

În prezent potrivit datelor Ministerului de Justiție, sunt înregistrați 204 administratori cu licență activă, dintre care doar 146 activează.

*Materialul a fost realizat în cadrul Campaniei Pentru o Justiție Sănătoasă, implementată de Asociația Presei Independente din Moldova.