Igor Munteanu cere ca Înalta Curte să explice dacă mai poate fi convocată o ședință a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului, în caz că prima ședință a eșuat din lipsă de cvorum. Totodată, reprezentantul Platfomei DA întreabă Înalta Curte dacă absența majorității deputaților la ședința de prezentare a asumării de răspundere poate fi considerată un refuz de dezbatere a programului.

„Deși Constituția atribuie guvernului (art.106/1) dreptul de asumare de responsabilitate pentru anumite legi, acestea trebuie să se conformeze unor criterii speciale, fiind prezentate legislativului într-o sesiune specială, și nu ordinară. Este competența Parlamentului să adopte legea bugetului și să controleze executarea lui (art.66/f). Ieri, Guvernul RM a sfidat cutuma existentă în RM prin care legile bugetului și rectificările lor se fac prin proceduri obișnuite legislative, profitând de 51 voturi chinuite ale psrm-pd, ceea ce m-a determinat să adresez azi, 10 iulie, o sesizare la Curtea Constituțională, solicitându-i să se pronunțe dacă această asumare a fost ori nu adoptată în mod constituțional. Deși putem avea diverse opinii și păreri pe acest subiect, eu personal aș vrea să văd ca guvernele să respecte autoritatea legislativă în mod indiscutabil, punând capăt speculațiilor politice și substituirii scopului prin mijloacele sale, în folosul unor grupuri politice aflate la guvernare”, spune Igor Munteanu.

„1. Dacă ședința plenară a Parlamentului pentru prezentarea programului, declarației de politică generală sau proiectului de lege și/sau dezbaterea politică privind menținerea sau demiterea Guvernului nu are loc din motivul neîntrunirii cvorumului, mai poate fi convocate alte ședințe plenare pe aceeași chestiune?

2. Dacă da, atunci care este termenul rezonabil în care asemenea ședințe mai pot fi convocate?

3. Poate fi considerată absența majorității deputaților aleși în ședința plenară a Parlamentului ca un refuz de a dezbate programului, declarația politică generală sau proiectul de lege asumat de Guvern? Poate fi considerat un astfel de refuz drept o exprimare indirectă neîncrederii Parlamentului?

4. Care sunt consecințele refuzului Parlamentului de a dezbate programul, declarația de politică generală sau proiect de lege asumat de Guvern asupra celui din urmă?”.