O astfel de mărire - cel puțin în ceea ce privește numărul de aderări simultane - e improbabil să mai aibă loc vreodată, notează în unul din articole portalul Euroactiv.

Astăzi, două decenii mai târziu, succesul extinderii din 2004 e aproape indiscutabil. Toate țările care au aderat în 2004 sunt considerabil mai bogate astăzi și, cu o singură excepție semnificativă, mai libere (Ungaria n.r.). UE le-a adus bogăție, le-a consolidat democrația și a contribuit la diseminarea valorilor progresiste.

Urmare a extinderii din 2004, numărul membrilor a crescut de la 15 la 25, numărul limbilor oficiale de la 11 la 21, iar populația blocului s-a mărit cu 75 de milioane.

Parte a aceluiași val de extindere a fost și accederea în 2007 a României și Bulgariei, incapabile să adere în 2004 din cauza problemelor cu statul de drept și corupția, dar care sunt incluse oficial de Comisia Europeană tot în al cincilea val de extindere.

Rezultatele s-au văzut rapid. Țări precum Polonia și Slovacia au trecut la o creștere economică accelerată, depășind rata de creștere a unor membri mult mai vechi.

Totuși, mai presus de orice altceva, UE reprezintă o contragreutate la influența Rusiei în Europa de Est. Integrând țări care istoric au fost aliate cu Moscova, UE poate oferi o alternativă mai strâns legată de valorile și sistemele economice occidentale.

Dar pentru ca acest lucru să devină mai mult decât retorică, UE trebuie să acționeze chiar acum. Prestația ei slabă din Balcanii de Vest e de rău augur pentru viitorul extinderii, în ciuda grabei și entuziasmului cu care li s-a oferit în ultimii doi ani statut de candidat Georgiei, Moldovei și Ucrainei, se mai arată în articolul din Euroactiv.