Potrivit la Radio Moldova, prima rezoluție a fost adoptată în baza datelor prezentate în plen de raportorul croat Davor Ivo Stier și dezbătute în două runde pe parcursul întregii zile. S-a decis crearea unui tribunal special, printr-un Acord bilateral între Consiliul Europei și Ucraina și susținut de un Acord parțial extins, cu alte state non-membre ale forului paneuropean și organizații internaționale. Acesta ar fi un instrument legal de a judeca conducerea politică și cea militară a Rusiei pentru crima de agresiune, așa cum există mecanisme de condamnare pentru crimele de război și genocid.

În context, Țările de Jos s-au oferit să găzduiască acest tribunal la Haga, acolo unde se află Curtea Penală Internațională și Curtea Internațională de Justiție.

De asemenea, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a cerut repetat confiscarea și reutilizarea bunurilor Federației Ruse, în vederea transferării acestora către un fond internațional de compensare pentru Ucraina.

Într-o rezoluție separată, bazată pe un raport al deputatei din Ucraina, Yelyzaveta Yasko, Adunarea a propus modalități de a elimina „lacunele și breșele” în sancțiunile existente împotriva Rusiei, cum ar fi listarea și interzicerea navelor „flotei din umbră”, îmbunătățirea controalelor la export și responsabilizarea companiilor-mamă pentru acțiunile filialelor.

În a treia rezoluție, bazată pe un raport al deputatei ucrainene, Yevheniia Kravchuk, Adunarea a condamnat eforturile sistematice ale Rusiei de a „elimina” identitatea culturală ucraineană – cum ar fi „rusificarea” copiilor, rescrierea manualelor de istorie, distrugerea arhivelor și a tot ce înseamnă moștenire culturală. Acestea sunt „crime de război și crime împotriva umanității”, a precizat raportoarea.

La rândul său, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, a anunțat cinci priorități pentru a lupta pentru drepturile omului în Ucraina. Toate au fost votate de parlamentarii celor 46 de state membre ale Consiliului Europei.