Anual, din demolările clădirilor, se adună peste 80 mii de tone de deșeuri aruncate la groapa de gunoi fără să fie sortate. Acestea, intrând în contact cu alte impurități, își pierd din calitatea de a mai putea fi puse în circuit. Ca aceste politici să fie ajustate e nevoie de investiții în sectorul de retehnologizare, spune expertul Vitalie Rapcea:

„Demolarea însăși reprezintă un cost, la care se adaugă sortarea, pentru că de regulă construcțiile nu sunt construite doar dintr-un singur material, dar dintr-un amestec de mai multe materiale, și atunci s-ar presupune costul demolării, costul sortării, plus costul transportului, aceasta ar fi mai mult decât costul achiziției materialelor noi și producerii unui conținut nou. În plus, există și problema asigurării calității materialelor atunci când folosești din reutilizarea altor materiale de construcție.”

Reziduurile necesită un circuit economic ca să fie valorificate și să prevină un dezastru ecologic, a susținut expertul în construcții, Ion Rusu, profesor universitar, Doctor habilitat:

„Reziduurile trebuie utilizate pentru că ele influențează și asupra mediului înconjurător. Cât putem noi să le acumulăm și unde putem să le păstrăm în cantități așa de mari. Ele influențează solul, apa, plantele. Se răspândesc. Noi rezolvăm ( n.r. prin reciclarea deșeurilor) și o problemă ecologică. Dacă vom exploata totul și vom extrage din resursele naturale, adică din cariere și din mine, republica nu e așa de mare și rezerve naturale nu sunt atât de multe, ne pomenim într-o zi că nu mai avem ce extrage. Iată care e problema.”

Potrivit profesorului Ion Rusu, în Uniunea Europeană, producătorii mari de ciment au stabilit câteva priorități, printre care scăderea emisiilor CO2, alternativa surselor energetice, reutilarea construcțiilor demolate pentru producerea cimentului. În 2021, Franța a prelucrat 54 milioane metri cub din construcțiile demolate, către anul 2030 va prelucra 100 milioane metri cub, a exemplificat Ion Rusu:

„Anul acesta va fi dată în exploatare o uzină de producere a cimentului care va lucra numai pe construcții demolate. În Moldova puțin folosim, deja este tehnică, tehnologie de prelucrare a construcțiilor din beton armat demolate, până când nu există baza normativă. Să fie elaborate aceste două standarde (n.r. documente necesare de punere în circulație a materialului produs prin reciclare) construcțiile din beton demolate pot lucra, obține agregate pentru betoane mortare și folosite în construcție din nou. Atunci noi nu vom extrage din resursele naturale.”

Potrivit expertului Vitalie Rapcea, pentru aprovizionarea durabilă a agenților economici cu materiale reciclate este necesară revizuirea și implementarea unor noi politici de către stat și planificarea consumului responsabil:  

„Prin prisma economiei circulare ar trebui să fie făcută o analiză: ce clădiri merg la demolare și când, stabilit un itinerar concret, câte milioane de tone de beton reciclat. Ulterior să se identifice care sunt nevoile de astfel de beton la nivel de industrie. Ce industrii pot consuma betonul acesta. Și ulterior să se identifice ce proiecte sunt în derulare din industrie care pot consuma acest material și, nemijlocit, trebuie de sincronizat demolarea cu necesitățile acelei industrii. Principalul challenge în economia circulară este planificarea. Planificarea aceasta se face dintre (n.r. instituțiile) stat și agenții economici. Agentul economic nu trebuie să aibă grija de mediu, ci să fie eficient în ceea ce face, să satisfacă nevoia consumatorului și să obțină profit. Și atunci tu trebuie să faci ca stat să-i fie agentului economic mai eficient să utilizeze materialele reciclate decât să cumpere din carierele sau alternativele de materiale noi.”

Potrivit site-ului resurseminerale.md, cele mai mari extracții de materie primă pentru producerea materialului de construcție sunt considerate neautorizate sau exploatate din rezervă.