Ziarul de Gardă a analizat averea și cariera pretendenților la funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău. 15 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea a cinci funcții vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii au ajuns în atenția opiniei publice după ce au luat mai multe decizii dubioase în dosare de rezonanță, au acumulat averi de milioane, au fost sancționați pentru hotărârile emise sau au prejudiciat bugetul cu zeci de mii de euro, în urma cauzelor pierdute la CtEDO. Pentru unii candidați aceasta este a doua sau chiar a treia încercare de a accede la Curtea de Apel. Concursurile pentru suplinirea funcțiilor de judecător la Curtea de Apel (CA) Chișinău au fost anunțate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) încă în toamna anului 2020. ZdG a analizat averile și cariera celor 15 pretendenți, înscriși în cursa pentru cele 5 locuri vacante, și vă prezintă profilurile lor.

Judecătorii, „supraextenuați” și în depresie, titrează Gazeta de Chișinău. În contextul în care se vorbește despre reforma justiției, despre integritatea judecătorilor, Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției”, o organizație formată recent, a efectuat un studiu în care relevă că problema cea mai gravă pentru judecători este extenuarea și faptul că ei nu sunt plătiți adecvat pentru volumul de lucru pe care îl fac. Partea inedită a studiului mai constă și în faptul că 40% din judecătorii din Republica Moldova iau hotărâri în stare de depresie, cauzată inclusiv de „supraextenuarea” la locul de muncă. Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, a subliniat într-un comentariu, pentru Portalul Unimedia.info, că aceste probleme ar putea să fie rezolvate altfel decât prin angajare de alți judecători. „Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reușit să reducă volumul său de muncă de la 181.000 de dosare până la 50.000 timp de trei ani fără să mărească numărul judecătorilor, numărul personalului sau bugetul, doar pe seama eficientizării”, a remarcat Gribincea. El a semnalat că Consiliul Superior al Magistraturii trebuia să stabilească timpul orientativ de gestionare a anumitor tipuri de dosare și CSM nu a făcut acest lucru: „Acest lucru putea fi făcut și nu a fost făcut, nu din cauza Executivului, nici a Legislativului, ci a inacțiunii CSM. Acest lucru trebuia făcut în 2016”. Potrivit președintelui Centrului de Resurse Juridice, în Republica Moldova există pe hârtie 504 judecători, dar lucrează în sistem doar 401. Totodată, Gribincea a observat că, la capitolul buget alocat, R. Moldova se situează deasupra mediei europene, iar la capitolul judecători pe cap de locuitor este exact la media europeană. „La numărul de asistenți, fără funcțiile vacante, doar persoanele care erau în funcție la 1 ianuarie 2021, suntem cu 25% peste media europeană, iar la numărul de dosare pe judecători, suntem exact la media europeană. Se impune concluzia că avem o problemă de eficiență în gestionarea sistemului, care este în primul rând responsabilitatea judecătorilor.”

Studiu despre justiția selectivă/Grupul infracțional din jurul lui Veaceslav Platon, prezent în cele mai multe dosare de rezonanță, titrează portalul Anticorupție. Procuratura Generală trebuie să trateze la fel toate semnalele publice cu privire la implicare actorilor politici în acte de corupție, iar instanțele de judecată, să asigure informarea publicului, în dosarele de rezonanță, în limitele premise de lege, se arată în studiul „Provocările justiției selective în Republica Moldova: constatări, idei și soluții” comandat de Freedom House și prezentat vineri. Din cele 43 de dosare de rezonanță analizate în cadrul studiului, în 16 cazuri a fost constatat contextul politic sau afilierea politică a bănuitului sau inculpatului. Dintre acestea, în patru cazuri este vorba despre exponenți ai partidului aflat la putere în perioada monitorizării (PSRM) și alte trei cazuri se referă la exponentul Partidului Șor. În 22 de cazuri a fost constatată afilierea subiecților la grupul de interese Platon. În alte șapte cazuri, subiecții dosarelor se aflau în relații de ostilitate cu grupul Platon. Procurorul general, Alexand Stoianoglo, a organizat, în perioada monitorizării conferințe de presă pe patru cazuri de rezonanță. În primul caz e vorba despre dosarul răpirii profesorilor turci, dar detalii ulterioare, pe lângă învinurile aduse lui Vasile Botnari, nu au fost făcute public. Vocală a fost PG și în cazul îmbogățirii ilicite lui Viorel Morari. Un alt caz este al lui Veaceslav Platon în dosarul furtul miliardului. Al patru dosar este cel al fostei președinte Victoriabank Natalia Politiv-Cangaș. Autoarele monitorizării au subliniat că despre aceste cazuri presa nu a aflat din declarațiile politicienilor, fapt îmbucurător. Analiza comunicării publice a procurorului general și a organului de urmărire penală, scrie în studiu, arată că ar exista o formă selectivă favorabilă exponenților grupului de interes Platon. Autoarele argumentează această concluzie prin faptul că Procuratura nu a comunicat sau a comunicat cu întârziere despre pornirea dosarelor sau, în unele cazuri, despre renunțarea la învinuiri. În 70% din cazurile monitorizate, presa scrisese anterior despre faptele care fac obiectul anchetei. În șase cazuri, în dosarele penale inițiate de procurori se face trimitere la investigațiile jurnalistice. În unele cazuri, potrivit studiului, procurorul general s-a expus public în avans despre soluțiile și deciziile pe care ar urma să le ia procurorii. Toate acestea, chiar dacă urmărirea penală era pe rol. Studiul a mai scos în evidență că în unele cazuri Procuratura se autosesizează din investigații jurnalistice, videouri din mass-media, iar în alte cazuri spune că nu poate face acest lucru. Pe de altă parte, în cazul transmiterii unei pungi negre de Vladimir Plahotniuc lui Igor Dodon, Procuratura nu a deschis nici un dosar, invocând imposibilitatea de a se autosesiza, notează portalul Anticorupție.md.

Un grup de deținuți din Penitenciarul nr.3-Leova, au fost încadrați la muncă sezonieră în plantațiile de viță de vie, reține Cotidianul. Administrația Națională a Penitenciarelor a informat că 14 deținuți, în baza unui contract de muncă încheiat cu un agent economic, vor merge la cules struguri. „Pentru munca prestată deținuții vor fi remunerați și li se va reduce și din termenul de pedeapsă”, a precizat ANP. Reprezentanții ANP au subliniat că în această perioadă a anului în majoritatea instituțiilor penitenciare persoanele private de libertate sunt angajate la munci sezoniere.