Ministrul menționează că radarul Ground Master 200 este cu rază medie și că un singur sistem de detectare „nu este suficient pentru o misiune deplină pe întreg teritoriul statului”.

„Dacă m-ați fi întrebat acum trei ani de ce fel de sistem de apărare are nevoie Moldova, răspunsul ar fi fost evident diferit, pentru că mediul de securitate este cel care ne ghidează referitor la capabilitățile necesare pentru asigurarea nivelului necesar apărării”, afirmă Anatolie Nosatîi.

În plus, demnitarul accentuează că dronele au devenit arme distructive și nu se limitează la misiuni de cercetare, cum era în 2022, în perioadă de război în țara vecină.

Potrivit ministrului, dronele căzute recent sunt de diferite modele și cu diferite destinații. „Ultimele au fost din categoria celor folosite pentru a distrage atenția apărării aeriene de la drone cu încărcătură explozibilă și care ținteau infrastructura. Precedentele au fost de tip „Shahed”, erau armate, cu explozibil și prezentau un pericol sporit pentru infrastructură și cetățeni”.

Anatolie Nosatîi are o explicație despre cum ajung dronele să cadă pe teritoriul Republicii Moldova: „Se țintește în infrastructura critică din Ucraina, pentru a crea condiții dificile pe timp de iarnă. Infrastructura critică este amplasată în apropiere de hotar. Prin urmare, unele drone, fiind bruiate, deviază de la ținte și ajung în țările vecine – în Moldova și România”.

Autoritățile de la Chișinău admit repetarea incidentelor de cădere a dronelor sau a rămășițelor de proiectil pe teritoriul Republicii Moldova, atât timp cât în Ucraina va fi război. Totodată, ministrul apărării avertizează cetățenii să abordeze orice caz de acest gen cu maximă seriozitate și responsabilitate, să nu se apropie de drone sau de rămășițele lor, ci să anunțe organele competente.