Socialiștii versus democrații

În timpul discuțiilor publice, care au secundat reforma sistemului electoral, conducerea Găgăuziei se referea, mai întâi, la cinci, iar apoi, cu titlu de compromis, la trei circumscripții uninominale. Dar în urma deciziei comisiei guvernamentale speciale în teritoriul autonomiei au fost create numai două circumscripții – Comrat și Ceadâr-Lunga – Vulcănești, care coincid, în linii mari, cu hotarele administrative ale respectivelor raioane (nr.45 și nr.46, conform ordinii stabilite de Comisie).

Primul și-a anunțat candidații pentru circumscripțiile „găgăuze” Partidul socialiștilor. Încă în octombrie a fost pronunțat numele lui Alexandr Suhodolschii pentru circumscripția nr.45 și al lui Fiodor Gagauz, care intrat în cursa electorală în circumscripția nr.46. În prezent, Suhodolschii ocupă locul vicespeakerului Adunării Populare a Gagauz-Yeri (APG-Y) și nu dispune de o experiență politică semnificativă. Până a face parte din echipa PSRM, el a fost printre activiștii PCRM, iar în sfera publică s-a făcut vizibil în funcția de viceprimar al municipiul Comrat. Cât despre Fiodor Gagauz, el a fost omul de încredere al ex-bașkanului Mihail Formuzal, până la „pensionarea politică” a celui din urmă. În anii 1999 – 2001, a condus Direcția afacerilor interne a Gagauz-Yeri, în 2012 a fost ales deputat în APG-Y, iar în 2014 a devenit deputat în parlament pe listele PCRM.

Cât privește principalii lor concurenți, situația nu e prea clară. Cel mai probabil, ei vor participa în alegeri fără sprijinul oficial din partea vreunui partid, dar cei mai mulți dintre ei sunt afiliați într-o măsură sau alta democraților.

Nu demult a anunțat despre participarea sa în alegerile din circumscripția Comrat fostul deputat din partea PDM Nicolai Dudoglo, ceea ce era de așteptat. Dudoglo dispune de o experiență administrativă considerabilă – de la șef de direcție principală sport până la fotoliul edilului de Comrat. Mișcarea obștească „Noua Găgăuzie” pe care o conducea, a adoptat în cadrul congresului decizia de aderare la PDM, iar în anul 2014 Dudoglo a ajuns în Parlament pe listele acestui partid. În primăvara trecută, Dudoglo în mod public s-a distanțat de democrați și a început să lucreze asupra imaginii de politician independent. Totodată, el a rămas în postura de lider al „Noii Găgăuzii”, iar echipa lui continuă să cuprindă activul PDM din Găgăuzia. Astfel, se poate trage concluzia, că democrații nu vor căuta să înainteze pe cineva de la partid, ci vor prefera să susțină un fost membru de partid loial.

În circumscripția Ceadâr-Lunga – Vulcănești ar fi predictibilă participarea deputatului în APG-Y Grigorii Cadîn. Deocamdată, el nu și-a anunțat intenția, dar activitatea social-politică pe care o desfășoară arată asemenea intenții. Cadîn este unul din conducătorii organizației teritoriale Ceadâr-Lunga și conduce secția raională de înregistrare-examinare a mijloacelor de transport și calificarea conducătorilor auto a Întreprinderii de stat „Registru”. De notat, politicianul nu-și afișează apartenența de partid și participă în toate alegerile regionale pe cont propriu.

Un element de diversitate în aranjamentul politic din circumscripția Ceadâr-Lunga – Vulcănești îl aduce și ex-procurorul Găgăuziei Gheorghii Leiciu. Și el, deocamdată, nu a declarat oficial despre voința de a deveni deputat, dar discursurile și întâlnirile cu alegătorii îi denotă ambițiile parlamentare. Nu e niciun temei de a vorbi despre legătura lui Leiciu cu PDM, dar nu este exclus nici scenariul susținerii lui de către democrați în scopul extenuării oponentului socialist.

Altă persoană remarcabilă pentru această circumscripție este descendentul din Vulcănești Cornel Dudnic, deputat în Parlament din partea PDM. Acum câteva luni, el a afirmat că nu va participa în alegerile parlamentare. Dacă Dudnic nu-și va revedea decizia, însemnă că el va influența campania prin susținerea unui favorit al partidului.

Criză de încredere

Căutarea legăturilor evidente ori ascunse ale viitorilor candidați independenți cu democrații nu e întâmplătoare. Însuși Partidul Democrat, mai precis, experiența politică pe care a acumulat-o în Găgăuzia, a provocat criza de încredere față acest gen de politicieni. Astfel, în cadrul alegerilor în APG-Y din anul 2012, majoritatea a obținut-o candidații independenți, iar PDM, fără niciun deputat, a reușit în mod miraculos să închege o fracțiune de guvernământ. Povestea s-a repetat și în anul 2016, când democrații, care au obținut în „independenta” APG-Y doar un singur deputat din 35, au reușit să-l aleagă de acesta în postul de speaker.

La socialiști se atestă o altă tactică. Până nu demult, Fiodor Gagauz se prezenta în calitate de aliat al socialiștilor în regiune. Chiar în timpul adoptării în Parlament a noului sistem electoral, el a fost singurul din fracțiunea PSRM care a votat împotrivă, exprimându-și dezacordul cu numărul circumscripțiilor pentru regiune. Dar în aceste alegeri el evoluează deja fără niciun fel condiționalități și rezerve în calitate de candidat din partea partidului.

Influența Guvernului și Bașkanului

Cauzele care îi fac pe politicienii găgăuzi să se distanțeze de brandul de partid al DPM și, dimpotrivă, să se adune sub flamura socialiștilor, pot fi identificate în rezultatele sondajelor sociologice, care au avut loc recent în autonomie. Conform barometrului preelectoral, emis de Compania sociologică Date Inteligente, PSRM are șanse mari de a câștiga în două circumscripții din Găgăuzia. Dar încă e devreme pentru previziuni privind toate rezultatele. Oponenții socialiștilor dispun de potențial propriu, care ar putea fi susținut de resursele administrative ale partidului de guvernământ. În afară de aceasta, democrații îi pot susține pe candidați, permițându-le să folosească propagandistic rezultatele programelor derulate de Guvernul lor. Cel puțin, inaugurarea drumurilor reparate prin programe ale DPM de către unii candidați care oficial au părăsit acest partid, are loc sistematic în autonomie.

Dispoziția alegătorilor găgăuzi cu siguranță va fi influențată și de bașkanul Găgăuziei Irina Vlah, care își încheie mandatul și, după alegerile parlamentare, va intra în campania de alegere a bașkanului. Președintele Igor Dodon deja a declarat că socialiștii vor sprijini realegerea ei. Aceasta ar presupune și pași de răspuns și, probabil, susținerea socialiștilor pe 24 februarie. Conform datelor CBS-AXA și Institutului de Politici Publice, ratingul conducătorului Găgăuziei depășește 70 la sută și poziția politică a acesteia la alegerile parlamentare va fi transformată de socialiști în voturi suplimentare.

Surprize după alegeri

În februarie știrile din Găgăuzia ar putea fi axate nu numai pe declarațiile politicienilor locali, dar și pe contestarea pe cale judiciară a rezultatelor votării. Un prilej de sesizare pentru partea nemulțumită de rezultate poate fi particularitatea circumscripției uninominale nr.46, care este cea mai mare după numărul de alegători. Conform CEC, în circumscripția Ceadâr-Lunga – Vulcănești sunt înregistrați 67278 de persoane cu drept de vot.
 

Comisia s-a ocupat de hotarele circumscripțiilor conducându-se de criteriile aprobate de Guvern în Regulamentul prin care circumscripțiile trebuie să conțină de la 55000 până la 60000 de alegători, cu devieri nu mai mari de 10 la sută. Dacă această normă e interpretată în sensul că devierea se calculează de la media de 57,5 mii de alegători, în cazul circumscripției nr.46 ea este depășită. Dacă admitem interpretarea meșteșugită a normelor judiciare, care a putut fi observată în ultimii ani, în particular, în deciziile Curții Constituționale, această circumstanță deschide vaste perspective de căutare a „încălcării drepturilor electorale ale cetățenilor”. Astfel, confruntarea politică pentru „circumscripția găgăuză” ar putea continua și după alegeri, depășind, deja, limitele concurenței democratice...

Veaceslav Craciun, Comrat