Analiză DW | Poate România să scoată R. Moldova din ghearele Rusiei? (Revista presei)
-
14 Iulie 2021 09:32
Revista presei - 14 iulie.
„De ce amenință Rusia cu agitații în Transnistria după succesul partidului Maiei Sandu în alegerile parlamentare?”, se întreabă Mihai Diaconescu într-un comentariu semnat pentru adevărul.ro. El spune că în politica externă rusă se vede clar un avertisment către președintele Maia Sandu în privința regiunii transnistrene. Principala preocupare a Rusiei pare a fi o eventuală politică fermă a președintelui Republicii Moldova în procesul din regiunea transnistreană.
„Oare regiunea transnistreană reprezintă o problemă de strategie de securitate pentru Rusia? După ocuparea peninsulei Crimeea și transformarea ei în bază militară, cu rachete și alte arme care pot acționa pe o rază de câteva mii de km, rolul Transnistriei din perspectivă strategică a devenit irelevant. Mai degrabă este orgoliul rus, care nu își mai poate permite să piardă influența sa în diverse părți ale fostului imperiu sovietic, după a cărui întindere, putere și influență tânjesc liderii de la Kremlin(…) Președintele Maia Sandu nu are cum să intervină direct în problema transnistreană, ea poate cel mult să ceară soluții realiste de la mulțimea de specialiști din instituțiile de la Chișinău, moldoveni sau străini, ceea ce este puțin probabil. Principala sarcină a viitorului guvern PAS constă în reformarea statului și lupta împotriva corupției, care vor concentra enorm de multe resurse, ceea ce nu permite o politică directă și pro-activă față de Transnistria. Președintele Maia Sandu nu va face nicun pas care va risca antagonizarea populației ruse și rusofone din R. Moldova, pentru că evită, cel puțin oficial, orice abordare geopolitică”, opinează Mircea Diaconescu.
„Poate România să scoată R. Moldova din ghearele Rusiei?” este titlul unei analize publicate de DW. Potrivit autoarei Sabina Fati, cu un guvern pro-occidental, care nu are nevoie de o coaliție, ci se bazează doar pe majoritatea obținută de formațiunea creată de președinta Maia Sandu, Republica Moldova poate începe reconstrucția statului după modelul democrațiilor liberale. În această ecuație, România are marea responsabilitate de a sprijini concret mica republică de peste Prut, printr-o strategie clară care să pornească de la întărirea statului de drept în paralel cu dezvoltarea investițiilor de infrastructură în așa fel încât R. Moldova să se integreze treptat în Europa. Până acum, România a intervenit punctual, ca o brigadă de pompieri care stinge focul la nevoie, fără să poată opri întotdeauna incendiile. În locul ajutoarelor punctuale, Bucureștiul trebuie să gândească soluții pe termen lung. România poate fi însă mai mult decât pompierul de serviciu pentru R. Moldova, dacă liderii de la București înțeleg că e nevoie de un efort mult mai mare pentru a extrage republica de peste Prut din ghearele Rusiei”, punctează autoarea.
Portalul online de peste Prut, Pressone publică un articol intitulat „Marele șlem al Maiei Sandu: ultimul PAS”. Autorul Robert Adam scrie că pentru Maia Sandu, preluarea guvernării monocolore, cu un cabinet care să îi susțină agenda reformistă, este ultima levată a marelui șlem. Dispariția de pe scena politică a lui Plahotniuc (deși acesta are vechi relații reciproc avantajoase cu socialiștii și comuniștii și va încerca să păstreze o influență prin intermediul lor și al lui Șor), Usatîi, Andrei Năstase, Dorin Chirtoacă și, probabil, trecerea în plan secund a lui Igor Dodon (ultimii patru contracandidați la prezidențiale) dă victoriei contururi triumfale.
„Succesul fără precedent pentru un partid de dreapta, dar mai ales valul de speranță și mobilizarea care l-au făcut posibil, generează așteptări uriașe de la PAS. Gestionarea acestora va fi piatra de încercare a Maiei Sandu. Poate conta pe sprijinul UE, care are nevoie de o poveste de succes în vecinătatea sa estică”. Autorul își încheie analiza în ideea că pentru un stat depopulat, fără resurse naturale, măcinat de corupție și cu serioase probleme de securitate (prezența trupelor ruse în Transnistria separatistă), guvernarea PAS poate fi marea, miraculoasa șansă a unui nou început. Posibil cea din urmă, în caz de eșec.
La Chișinău, TVR Moldova citează o declarație a Asociației Investitorilor Străini care se arată disponibilă să sprijine implementarea reformelor pentru îmbunătățirea climatului investițional în Republica Moldova. De asemenea, Asociația Investitorilor Străini își exprimă încrederea că, după alegerile parlamentare, Republica Moldova va putea trece la o nouă etapă progresivă de dezvoltare. Investitorii străini salută principiile și intențiile declarate ale noii guvernări de a direcționa eforturile noului Guvern spre instituirea ordinii în stat și asigurarea unei abordări profesioniste și responsabile de către toate structurile statului.
Jurnaliștii de la Europa Liberă readuc în discuție o problemă actuală legată de votul cetățenilor din regiunea transnistreană. Citând un expert din cadrul Biroului politici de reintegrare, jurnaliștii notează că Salariile, nu televiziunile, influențează deciziile electoratului din stânga Nistrului. Expertul Ivan Țurcanu spune că locuitorii din regiune au parte de produse media din URSS, ceea ce înseamnă „filme, filme, filme” dar această întoarcere în timp nu pare să-i deranjeze sau afecteze pe locuitorii din regiunea transnistreană, care au oricum, au alte preocupări: salarii, pensii, asigurări medicale.
„Foarte mulți oameni din regiune pleacă în căutarea unei vieți mai bune. Inclusiv diferența atât de mare între numărul de populație care a fost în anii 1990 și în prezent nu denotă decât faptul că oamenii chiar caută viață mai bună, un salariu mai bun pentru a-și întreține familia, pentru a se putea întreține de sine stătător. Pentru că acea legendă că la Tiraspol sau la Bender să trăiești e mai bine deja nu mai corespunde realității. Poate că cândva aceasta a și avut câteva doze de realitate, însă în acest moment noi trăim mult mai bine”, spune expertul citat de Europa Liberă.