ANALIZĂ a ministrului de Externe al României, Bogdan Aurescu: UE nu va fi influentă ca actor global dacă nu va acționa eficient în vecinătatea sa

  • 05 Decembrie 2020 09:35
ANALIZĂ a ministrului de Externe al României, Bogdan Aurescu: UE nu va fi influentă ca actor global dacă nu va acționa eficient în vecinătatea sa

Evoluțiile recente din Caucazul de Sud au readus brutal în atenția publică europeană tema conflictelor prelungite, impropriu numite „înghețate”, din zona Mării Negre, se arată într-o analiză a ministrului de Externe al României, Bogdan Aurescu, prezentată în exclusivitate, pentru DIGI24.ro.

Potrivit sursei citate, pentru România, care se află la frontiera estică a UE și a NATO, aceste evoluții sunt mereu în atenție și rămân la fel de îngrijorătoare.

România este conștientă că este nevoie acțiuni concrete pe acest palier, iar liniile de politică externă și securitate ale României țin în mod coerent seama de aceste aspecte.

Am considerat, așadar, că este momentul pentru a repune în dezbaterea de la nivelul Uniunii Europene tema conflictelor prelungite și efectele nocive pe care le generează asupra mediului de securitate și asupra perspectivelor de dezvoltare la nivel regional.

Recent, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 12 octombrie, de la Luxemburg, am înaintat propunerea includerii acestei teme pe agenda unei viitoare reuniuni.

Ulterior, cu prilejul reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE din 19 noiembrie, împreună cu omologii din alte zece state membre, am adresat o scrisoare Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă și de Securitate Comună, cu scopul de a atrage atenția asupra problematicii reprezentate de aceste conflicte înghețate. Am propus să discutăm pe fond, în viitorul apropiat, la nivelul miniștrilor de externe europeni, despre instrumentarul pe care Uniunea îl poate dezvolta și folosi pentru a facilita soluționarea conflictelor înghețate, în baza dreptului internațional, precum și căile de mobilizare coordonată a resurselor comune în această direcție.

Pentru a consolida capacitatea Uniunii de a proiecta pace, securitate și dezvoltare pe continent, am convingerea că este necesară o reflecție profundă cu privire la rolul și influența reală a UE în propria vecinătate și conștientizarea importanței menținerii în atenție a tematicii conflictelor prelungite, precum și necesitatea identificării instrumentelor potrivite pentru ca Uniunea să poată avea un rol mult mai activ în acest sens.

Conflictele prelungite – surse constante de instabilitate

Țările vizate cel mai direct sunt vecini și parteneri ai UE: Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Ucraina sunt afectate de conflicte izbucnite în contextul destrămării URSS, generate și susținute prin implicare externă continuă, care exploatează falii istorice, de natură identitară și, tot mai mult, geopolitică.

Aceste conflicte, numite „înghețate” în jargonul relațiilor internaționale, pentru că soluționarea lor trenează fără perspective clare, sunt surse constante de instabilitate, care amenință securitatea în estul continentului european, cu efecte negative asupra securității euroatlantice în general.

Sunt instrumente prin care factori externi acționează pentru destabilizarea regiunii.

Dincolo de orice altceva, aceste conflicte sunt simbolul continuării abordării în logica sferelor de influență. Această logică este antonimul opțiunii libere și suverane a cetățenilor din statele din vecinătatea UE și a NATO, care au redevenit democrații sau au optat pentru acest model de societate acum 30 de ani.

Nu poate fi firesc să tolerăm folosirea instrumentelor forței pentru influențarea destinelor altor națiuni, pe modelul secolului XIX de prezervare a unui droit de regard asupra unor spații aflate la intersecția intereselor marilor puteri.

Geneza și persistența acestor conflicte sunt legate de încălcări succesive și flagrante ale dreptului internațional. Perpetuarea lor constituie o provocare reală pentru orice încercare de a edifica o normalitate bazată pe norme. Fără o soluționare clară a acestor conflicte, care să nu afecteze vectorul dorit de aceste țări de dezvoltare și politică economică și de securitate, statele din regiune nu pot să aibă un cadru de dezvoltare și cooperare predictibil și sigur.

Capcana unei percepții denaturate

Statele comunității democratice de valori au atins nivelul actual de prosperitate și dezvoltare pentru că au înțeles să depășească conflictele istorice care le separau artificial. În schimb, au ales să își unească eforturile politice pentru a oferi cetățenilor lor un spațiu de pace, securitate și libertate. Acest lucru a fost posibil printr-un proces politic de construcție și prin crearea unui cadru de cooperare guvernat de supremația dreptului.

Uniunea Europeană și NATO, care astăzi formează cel mai puternic spațiu de stabilitate și securitate, trebuie să mențină în atenție implicațiile pe termen lung ale conflictelor prelungite, cu efecte nu doar asupra statelor implicate, ci și securității în regiunea Mării Negre și a securității europene în general.

Subiectul conflictelor prelungite trebuie să beneficieze de atenție sporită la nivelul tuturor organizațiilor multilaterale, în special UE și NATO, dar și OSCE, și să fie tratate în mod adecvat. Am evidențiat acest punct de vedere inclusiv la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, din 1-2 decembrie 2020.

Binele obținut în interiorul Uniunii Europene este inseparabil de binele continentului în integralitatea sa. Dar, de multe ori, privind Vecinătatea Estică a Uniunii Europene din poziția privilegiată de membru al acesteia, există tentația de a considera conflictele prelungite drept o constantă inevitabilă a lumii în care trăim.

Sunt voci care le consideră fără soluție într-un viitor previzibil, se conștientizează efectele dezastruoase pentru cei direct implicați, dar se evaluează, la nivel superficial, că situația ar fi sub control și fără urmări atât de grave încât să justifice implicarea urgentă a Uniunii în ansamblul său. Dar este o percepție falsă și o capcană.

Pentru că, în fapt, state și regiuni întregi din estul european sunt în incapacitatea de a-și exercita suveranitatea asupra unor părți ale teritoriului național. Societăți întregi își văd perspectivele de viitor condiționate negativ de existența unor teritorii disputate, de comunități artificial divizate și învrăjbite, de decizii politice luate departe de voința lor sau sunt angajate în curse ale înarmării, care amenință pacea. Toate acestea expun stabilitatea europeană și, prin efect direct, securitatea europeană și euroatlantică, unor riscuri continue, cu consecințe grave.

Conflictele prelungite înseamnă, în multe cazuri, ciocniri militare continue de mai mică sau mai mare anvergură sau potențialul declanșării lor fără avertisment.

Ele presupun cicluri de violență care generează crize recurente. Acest ultim caz este și cel al situației din Nagorno-Karabah. Ceea ce este permanent este starea de instabilitate și insecuritatea care generează frâne pentru reforme democratice sau ducerea lor la bun capăt, investiții, dezvoltarea unor relații firești între comunități și membrii lor.

Această situație afectează procesele democratice și oferă oportunități de influență negativă și manipulare unor actori interesați de instabilitate.

După cum au arătat evoluțiile din Ucraina ulterior anului 2014, conflicte noi pot să apară oricând, atât timp cât logica sferelor de influență și de încălcare repetată a dreptului internațional este tolerată fără o implicare mai activă a comunității internaționale.

 Citiți continuarea pe DIGI24.ro

Tags

Alte Noutati

LIVE: Știri* Bună dimineața, România!
Meteo Chișinău
-14
Cer senin
Umiditate:85 %
Vint:1,03 m/s
Mon
-7
Tue
-8
Wed
-3
Thu
0
Fri
2

Curs oficial BNM 16 Ianuarie 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 20.9996 -0.0000
USD 17.2814 -0.0000
RON 4.3095 -0.0000
UAH 0.6162 -0.0000
RUB 0.2358 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău