Ana Revenco: Nivelul amenințărilor crește. Provocarea de violențe ar fi un factor de turnură în situația actuală (Revista presei)
-
09 Aprilie 2023 11:30
„Nivelul amenințărilor crește. Provocarea de violențe ar fi un factor de turnură în situația actuală”, atenționează ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă. „În 2023 noi vedem că nivelul amenințărilor crește. Există deja și certitudini precum că Rusia utilizează acum mai multe și mult mai intensiv pârghiile prin care încearcă să destabilizeze situația din R. Moldova, nu și fără sprijinul oligarhilor fugari”, a declarata Ana Revenco, ministra Afacerilor Interne, invitată la Podcast ZdCe.
Ministra Afacerilor Interne a oferit detalii referitoare la persoanele reținute pentru „organizarea unor acțiuni de destabilizare și dezordini în masă”, care ar fi coordonate din Federația Rusă. „Astăzi în custodia statului se află câteva persoane și informațiile indică un grad înalt de certitudine privind conectarea acestora cu grupe de interes din străinătate, în speță, din Federația Rusă. (…) Provocarea de violențe, așa cum au știut să o facă și în multe țări din regiune, ar fi un factor de turnură în situația actuală”, a mai subliniat Ana Revenco.
„Judecătorii CSJ: nici în demisie, nici în activitate? - un subiect abordat de Europa Liberă. Funcționalitatea Curții Supreme de Justiție (CSJ) rămâne sub semnul întrebării, chiar și după ce Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat pe 30 de zile cererile de demisie a șapte judecători. Potrivit ministrei Justiției, o parte dintre judecători vin la serviciu, dar ar fi „reticenți” în a examina dosarele. În același timp Consiliul Superior al Magistraturii examinează posibilitatea de a transfera temporar la CSJ judecători din alte instanțe. După ce autoritățile au anunțat că vor să adopte o lege care să prevadă evaluarea extraordinară a integrității etice și financiare a tuturor judecătorilor CSJ, 20 din cei 25 de magistrați ai acestei instanțe au depus cereri de demisie. Ultimele șapte cereri urmau să intre în vigoare pe 31 martie. În aceeași zi, Comisia pentru situații excepționale (CSE) a suspendat pentru 30 de zile cererile lor. Astfel, la acest moment, în CSJ ar trebui să-și exercite funcția 12 magistrați. Pe parcursul ultimei săptămâni, însă, CSJ nu a pronunțat nicio decizie.
Într-o sinteză a evenimentelor săptămânală pentru Deschide.md, Vitalie Vovc revine la momentul 7 aprilie 2009. În opinia autorului, „aprilie 2009 a devenit un adevărat moment de cotitură pentru Republica Moldova. Și nu neapărat spre rău. Am evitat poate regimuri de tipul celui din Belorusia... Ceea ce a fost salvat în aprilie 2009 au fost instituțiile! Așa imperfecte cum erau și cum mai sunt, dar instituțiile au supreviețuit grație protestelor, iar grație instituțiilor a supraviețuit și democrația în Republica Moldova! Și am fost cât pe ce să basculăm de cealaltă parte... Cu timpul, toate au devenit o evidență, chiar dacă actorii tenebri au rămas necunoscuți”, scrie autorul.
La același subiect, Vitalie Ciobanu scrie într-un comentariu pentru DW că 7 aprilie 2009 „a fost evenimentul fondator al noii democrații moldovenești – nouă în raport cu cea veche, proclamată în 27 august 1991, odată cu desprinderea de imperiul sovietic. Mișcarea 7 aprilie a fost expresia spontană a revoltei tinerilor basarabeni față de fraudarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009. Pe de altă parte, deplânge autorul, „călăii de la 7 aprilie, înalți funcționari ai MAI, au fost cu toții exonerați de vină, avansați în grad sau au fugit în străinătate. Voronin, fostul lor șef, e bine mersi, deputat în actualul parlament de la Chișinău; Clădite pe o crimă originară, neelucidată și nepedepsită, revoluțiile de pe cele două maluri ale Prutului au fost pervertite, mânjite, au produs o imensă frustrare și un fel de resemnare tipică acestui colț de lume, în care binele ne-a fost livrat în doze mici, cât să ne țină în viață. Sau nici măcar atât. În România, după ‘89, am avut o domnie aproape neîntreruptă a foștilor comuniști, revopsiți în democrați. În Basarabia, Alianța pentru Integrare Europeană, adusă la putere prin sacrificiul tinerilor protestatari de la 7 aprilie, a sfârșit prin a degenera în „statul captiv” al lui Plahotniuc, ajutat de Dodon. Istoria a mers înainte. Victoria electorală a Maiei Sandu și a PAS, în 2020 și în 2021, reprezintă continuarea mișcării anticomuniste de la 7 aprilie 2009. Este o revoluție pașnică, pro-română și pro-europeană, o revoluție „de sus în jos”, căreia nu i se mai pot opune decât agresiunea lui Putin în Ucraina, slăbiciunile actualei puteri și, aș mai adăuga, „revolta fondului nostru ne-latin”, viciat de o prea multă conviețuire cu Răul totalitar”, scrie V. Ciobanu pentru DW Moldova.