Experții atrag atenția asupra faptului că numărul cazurilor de tortură este mare și au adus exemplul cazului lui Andrei Brăguță, care a decedat aflându-se în custodia statului. 

De asemenea, se subliniază că unii politicieni, inclusiv șeful statului, ai făcut declarații instigatoare la ură. 

În 2017, Republica Moldova a fost condamnată să achite despăgubiri în valoare de peste 40 de mii de euro, ca urmare a hotărârilor Curții Europene pentru Drepturile Omului pentru acțiuni de tortură, tratament inuman și degradant, a subliniat Igor Stoica, coordonator de programe al Amnesty International Moldova.

„Aici mă refer la persoanele aflate în custodia statului, ele continuă să se afle în condiții de supraaglomerare, antisanitație, iluminare și hrană proastă. Toate aceste lucruri au dus la pierderea în fața Curții Europene pentru Drepturile Omului a zeci de dosare împotriva Republicii Moldova”, a precizat el.

În acest context, a fost adus exemplul unui caz de deces înregistrat în locurile de detenție, cel al lui Andrei Brăguță, pe care experții Amnesty l-au comparat cu maltratările din izolatoarele de detenție de după protestele din aprilie 2009. Cazul, de asemenea, a scos la iveală deficiențele din sistem.

Totodată, raportul denunță faptul că dosarele de mare rezonanță referitoare la cazurile de corupție au fost examinate cu ușile închise. Acest fapt a descalificat Republica Moldova și din punctul de vedere al respectării drepturilor omului, a remarcat Cristina Pereteatcu, directoare executivă a  Amnesty International Moldova.

„Așa cum a fost și dosarul Filat, dosarul Platon, dosare de anvergură, primele de fapt în care statul vehicula că se luptă cu corupția. Totuși, nimeni nu a avut acces la acele procese care trebuiau să fie publice. Republica Moldova rămâne în continuare descalificată”, spune Cristina Pereteatcu.

În ceea ce privește cazul Brăguță, autoritățile statului au avut o reacție imediată prin sancționarea persoanelor implicate și inițierea unor dosare penale, a declarat pentru Radio Chișinău ministrul Justiției, Alexandru Tănase. Ministrul recunoaște că acest caz a dezvăluit o problemă de sistem și anume aplicarea excesivă a arestărilor preventive, fapt aflat acum pe agenda sa de lucru.

Referitor la examinarea în ședințe închise a cazurilor de rezonanță, ministrul Alexandru Tănase a anunțat că acum sunt elaborate reglementări legale care ar evita secretizarea procedurilor judiciare.

„Sunt de acord, acele cazuri unde interesul public este foarte mare ar fi excepțional dacă magistrații ar manifesta maximum deschidere pentru a evita orice speculații. Cred că este în favoarea creșterii nivelului de încredere în justiție și sunt absolut convins că aceste cazuri vor fi quasi-inexistente pentru viitor”, susține ministrul Justiției.

Raportul Amnesty se referă și la unele declarații ale președintelui Igor Dodon, care au fost calificate de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității ca fiind instigatoare la ură, homofobe și xenofobe.