Domnule ambasador, care sunt prioritățile dvs în acest mandat pe care îl aveți în Republica Moldova?

Prima prioritate este promovarea relației dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Această relație este deja foarte puternică, dar acum există o nouă posibilitate bazată pe faptul că atât Președinția, Parlamentul, cât și Guvernul sunt gata să lucreze pentru agenda europeană a Republicii Moldova. Noi suntem gata să sprijinim această agendă în toate modurile posibile. Au existat reforme care au fost așteptate multă vreme și despre care Uniunea Europeană a spus că trebuie făcute, inclusiv reforma justiției, lupta cu corupția, transformarea societății și a țării. Noua guvernare a introdus o agendă foarte ambițioasă. Suntem gată să sprijinim această agendă în orice fel putem, fie prin expertiză, fie prin asistență financiară atunci când este posibil.

Urmărim o deschidere majoră a UE față de Republica Moldova în această perioadă. Care sunt totuși așteptările Bruxellesului de la actuala guvernare de la Chișinău?

Într-adevăr acesta este un moment al marilor oportunități, dar și al unei mari responsabilități, pentru că privim această perioadă ca o șansă istorică pentru Republica Moldova. Așteptările sunt că Guvernul și Parlamentul vor îndeplini promisiunile făcute. Noi vedem deschiderea pentru a face aceste reforme, dar vedem că sunt și foarte multe provocări. Sunt provocări în procesul de reformare a justiției, fapt care nu este o surpriză, știam că va fi complicat. Dar există și o provocare mai recentă, cum ar fi cea legată de situația energetică.

În Republica Moldova un domeniu foarte sensibil este reprezentat de problema reformelor în justiție. Cum este monitorizată această problemă de UE? Există și voci, în special, din fosta guvernare, care spun că aceste reforme ar fi la limita legii.

Am văzut că au fost adoptate diverse legi, ceea ce a permis să se facă primii pași spre schimbările din justiție. Am văzut că inițial Parlamentul a încercat să facă schimbări în mod rapid, însă eventual aceasta nu s-a dovedit calea potrivită pe care să meargă. Cred că Guvernul vrea și se angajează într-un dialog cu societate civilă, cu partenerii europeni și salutăm acest lucru. Pentru că pe de o parte, noi vrem ca acest moment oportun pentru schimbare să nu fie pierdut, pe de altă parte vrem să vedem că reformele sunt realizate prin procese transparente, care să aducă rezultate care să fie și conforme standardelor europene.

Ne confruntăm cu o criză energetică, atât aici în Republica Moldova, cât și în UE. Cum ne-ar putea ajuta Uniunea Europeană să o depășim?

Aceasta este o situație foarte recentă. Cred că vizita ministrului de Externe Nicu Popescu la Bruxelles din această săptămână a fost foarte importantă în acest sens, pentru a se angaja într-un dialog cu Uniunea Europeană pe acest subiect. Acum, Uniunea Europeană caută modalități prin care ar putea ajuta Republica Moldova, dar la această etapă nu pot oferi prea multe detalii din simplul motiv că e o problemă foarte recentă.

Ne apropiem de summitul UE-Parteneriatul Estic. Ce șanse de aprofundare a dialogului cu UE există pentru Republica Moldova?

Știu că Republica Moldova vrea un rezultat ambițios de la Summitul Parteneriatului Estic. Trebui să vedem cum pot fi materializate aceste ambiții. Pot să spun că relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană este deja foarte profundă. De exemplu, au fost situații aproape unice pentru Parteneriatul Estic când a fost adoptat planul de recuperare economică pentru Republica Moldova. Avem trioul asociat, care a început să funcționeze în baza unei relații mai profunde a Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei cu Uniunea Europeană. Cele trei țări au și acorduri de Asociere cu UE. Cred că aceste formate oferă deja mult spațiu pentru a dezvolta relațiile în concordanță cu principiul european „more for more” (mai mult pentru mai mult). Astfel încât fiecare țară care este dispusă să facă mai mult va primi mai multe angajamente din partea Uniunii Europene.