„Elementul apărării antiaeriene este o parte a vulnerabilităților noastre care persistă acum, în contextul războiului din Ucraina. Dacă în acest moment nu mai auzim [în Republica Moldova] exploziile [cum se auzeau la începutul războiului] deoarece linia frontului este mai departe, posibilitatea de penetrare a spațiului aerian încă mai există pentru Republica Moldova. Am văzut acest lucru în trecut prin violarea spațiului aerian al Republicii Moldova. De aceea, spune ministrul Apărării, întreprindem azi toate acțiunile necesare pentru a dezvolta elementele ale sistemului de apărare”. El a explicat că în prezent se axează pe capacitatea de avertizare timpurie, mai precis radare, pentru monitorizarea spațiului aerian, dar a spus că acționează și pentru a face rost și de sisteme necesare pentru a și apăra spațiul aerian, nu doar a-l monitoriza. „În 2023, comisiile UE au aprobat achiziționarea unui sistem de radar care se va integra în sistemul nostru existent și cel pe care noi ne propunem să-l dezvoltăm în continuare. Suntem la nivelul identificării tehnice și la nivel de proceduri de achiziție. Ulterior se va ajunge și la implementarea acestui radar, ceea ce de obicei durează până la 36 de luni. În bugetul Ministerului Apărării a fost alocate resurse suplimentare pentru a fortifica capacitatea de apărare. Printre priorități s-a aflat și apărarea antiaeriană”, a spus ministrul. Într-un interviu acordat Veridica, Anatolie Nosatîi a vorbit și despre cooperarea în domeniul militar cu UE, NATO și România.

Ziarul de Gardă publică un interviu cu Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, acordat la Podcast ZdCe. Întrebată despre dosarul Șor, de unde veneau banii pentru a finanța Partidul „Șor”, șefa Procuraturii Anticorupție a amintit că în învinuirea care a fost citită în plenul Parlamentului s-a descris modul în care unele persoane zburau tur-retur în 24 de ore de la Chișinău în Rusia și aduceau înapoi câte 8000 de dolari, pe care după lege nu erau obligate să-i declare. „Mai multe persoane făceau acest lucru destul de des. Opt mii, plus opt mii, plus opt mii – ajungi la sume mari destul de repede. Aceasta era una dintre metodele de a aduce bani din Rusia în R. Moldova”, a comentat Veronica Dragalin.

Șefa Procuraturii Anticorupție a spus pentru Ziarul de Gardă că în investigația foarte amplă și mare „Frauda bancară” urmărirea penală a fost terminată în privința lui Vladimir Plahotniuc pe un anumit episod, unde prejudiciul demonstrat prin probele care au fost acumulate este de aproximativ 40 de milioane de dolari sau euro. Este vorba despre acest caz care încă nu a ajuns în judecată, dar urmează. Dar sunt și alte episoade, porțiuni din dosar care încă sunt la faza de investigații. Veronica Dragalin a mai comunicat că PA a trimis solicitare la Interpol ca să fie anunțat în căutare Vladimir Plahotniuc, dar Interpol nu a acceptat solicitarea noastră să fie anunțată această persoană în căutare. Acesta este răspunsul oficial din partea Interpol. Totodată, șefa Procuraturii Anticorupție a explicat că atât dosarele lui Plahotniuc cât și ale lui Platon pot fi date în judecată în lipsa lor.

Ambasadorul Israelului în R. Moldova, cere o reacție din partea Chișinăului, după „comentariile jignitoare” făcute de Marina Tauber, scrie Deschide.MD. Pe 18 iunie, ambasadorul Israelului în R. Moldova, Joel Lyon, a venit cu un mesaj prin care își exprimă nemulțumirea după comentariile deputatului Partidului Politic ȘOR, Marina Tauber, care a afirmat că „Maia Sandu, susținută de UE, comite un genocid împotriva evreilor”. „Comentariile jignitoare făcute de Marina Tauber, membru al Parlamentului Republicii Moldova și vicepreședinta Partidului ȘOR sunt inacceptabile. Folosirea Holocaustului pentru a justifica acuzații false intră sub incidența TheIHRA (Alianța Internațională pentru Comemorarea Holocaustului) a definiției antisemitismului. În calitate de ambasador al Israelului și copil al unui supraviețuitor al Holocaustului condamn aceste comentarii și îndemn Guvernul Republicii Moldova să acționeze împotriva tuturor formelor de denaturare și negare a Holocaustului, mai ales atunci când acestea provin de la reprezentanți ai Parlamentului”, a scris diplomatul pe contul său de Twitter. Deputatul Marina Tauber a făcut declarația după ce Consiliul European a elaborat documentul prin care propunea ca mai mulți politicieni controversați din Republica Moldova să fie sancționați pentru destabilizarea Republicii Moldova. În listă au fost incluși Ilan Șor, Marina Tauber, Vladimir Plahotniuc, Gheorghe Cavcaliuc, Igor Ceaika, cofondatorul Uniunii de afaceri moldo-rusă condusă de fostul președinte, socialistul Igor Dodon, amintește Deschide.md.