„Chiar până la acest război Republica Moldova se confrunta și continuă să se confrunte cu un șir de riscuri și vulnerabilități în domeniul securității și apărării. Aici ne referim la riscurile de tip militar, cum este acum Ucraina și nu excludem o posibilitate de astfel de risc militar și în Republica Moldova, chiar dacă informațiile pe care le deține guvernul nostru, instituțiile specializate contrazic acest fapt. Sigur că întotdeauna ar putea escalada un astfel de conflict și în Republica Moldova, pentru că politica externă și politica militară a Federației Ruse este una imprevizibilă, nerațională. Republica Moldova se confrunta cu un potențial risc militar și până la război: avem trupe străine, trupe ruse pe teritoriul Republicii Moldova, crea ce încalcă suveranitatea teritorială a țării noastre. Sunt riscuri și de tip nemilitar, precum riscurile economice, sociale, la fel foarte actuale și acute în Republica Moldova(…) Sunt și riscuri de tip politic - existența acestei coloane a cincea despre care vorbim, riscuri de dezinformare, propagandă, influență externă, partide politice care promovează interesul național al unui stat terț și nu al Republicii Moldova. Dezbinarea socială este la fel un risc foarte important și acum suntem martori la riscuri de tip intern. Mă refer aici și la partide politice cu o politică deschisă pro-rusă, care promovează poziția războiului și susțin poziția Federației Ruse, care este în detrimentul interesului național al Republicii Moldova; organizațiile non-guvernamentale, mass-media servilă, elemente din biserica ortodoxă – toate aceste elemente contribuie la promovarea unor narative false care subminează securitatea națională”.

Referindu-se la aspectul de neutralitate al Republicii Moldova, stipulat în Constituție, directoarea CID NATO a spus că acest lucru nu înseamnă că Republica Moldova nu ar trebui să aibă o armată modernizată, cu capacități defensive. Experta a oferit drept exemplu cazul unor state neutre, precum Elveția, care investesc foarte mult în apărare.

„Analizând mai multe cercetări, modele ale neutralității,  în cazul politicii agresive imperialiste ale Federației Ruse înțelegem că neutralitatea nu este un scut de securitate. În cazul Ucrainei, și ea a fost neutră și chiar garantul securității, neutralității Ucrainei a fost inclusiv Federația Rusă, ceea ce nu a împiedicat-o să anexeze Crimeea, apoi să fie conflictul din Donbass și acum să avem un război adevărat pe teritoriul Ucrainei. A fi neutru înseamnă a avea o armată bine pregătită, iarăși ne întoarcem la exemplul țărilor cu neutralitatea recunoscută  - aceste țări investesc cu mult mai mult în sectorul de securitate și apărare ca un stat membru NATO, pentru că neutralitatea costă”.

Fenomenul dezinformării și propagandei creează o capcană de securitate pentru Republica Moldova, atenționează experta în securitate Elena Mârzac:

„Acest fenomen al dezinformării și propagandei creează o capcană de securitate pentru Republica Moldova. Mă refer la promovarea acestui statut de neutralitate ca fiind unica metodă de asigurare a securității naționale, fără a fi întărite capacitățile de apărare. Eu nu zic că neutralitatea nu este bună, ea este bună în cazul în care este recunoscută și avem capacități de apărare. Demilitarizarea Republicii Moldova pe parcursul ultimilor 30 de ani și promovarea acestui narativ că Republica Moldova nu are nevoie de armata națională, că nu avem riscuri  militare, că suntem un stat neutru și nimic nu ne paște – toate acestea fac parte din războiul informațional, care are scopul de a slăbi capacitățile noastre de a ne apăra, de a ne promova politica noastră externă și de securitate(…) Cu regret, până nu demult, fiecare guvern care venea nu considera sectorul de securitate unul prioritar”.