ALTERNATIVA EUROPEANĂ/ Ambasadorul Lituaniei Kestutis Kudzmanas: Noi am luat decizia potrivită la timpul potrivit (AUDIO)

  • 20 Martie 13:35
0%
00:00:00
00:00:00

Interviu acordat pentru Radio Chișinău de Excelența Sa, Ambasadorul Lituaniei în Republica Moldova, Kestutis Kudzmanas, în cadrul emisiunii Alternativa Europeană, realizată de Cristina Păpușoi.

  • Domnule Ambasador Kestutis Kudzmanas, în martie, 1990, Lituania a adoptat Actul de Restabilire a Independenței Lituaniei, un document crucial pentru istoria și evoluția țării dvs. Cum vă amintiți acele zile?

Au fost zile foarte importante. De altfel, am celebrat de curând Ziua Restabilirii Independenței Lituaniei. Și suntem foarte mândri că noi, ca o națiune milenară, am putut să restabilim suveranitatea.

Într-adevăr, noi avem o istorie lungă. Acum câțiva ani, am celebrat un mileniu de istorie a Lituaniei, iar de curând am sărbătorit cea de-a 31 aniversare a restabilirii independenței Lituaniei și am spune mulțumesc și Moldovei, pentru că a fost prima care a recunoscut independența noastră și a fost un pas curajos, pentru că eram încă sub ocupație sovietică. Îmi amintesc acele zile, care au fost, într-adevăr, pline de provocări, pentru că trupele sovietice erau încă în Lituania. Pe străzile din Vilnius erau tancuri sovietice. Dar oamenii erau gata să-și apere independența, erau gata să protejeze suveranitatea țării. Acest act de restabilire a independenței a fost precedat de mișcări stradale masive: sute de mii de oameni mărșăluiau pe străzi și în parcuri pentru a sprijini mișcarea noastră pentru independență. Am scos la tipar și ziare, pentru a pregăti populația. A fost un proces îndelungat, nu doar de o zi. Noi am muncit mulți ani pentru această zi importantă. La Vilnius, noi am tipărit ziarele „Renaștere” și pentru Republica Moldova pentru mișcarea dvs. de independență. Lupta noastră pentru independență a fost una legată. Țările noastre, și Lituania, și Republica Moldova, au trăit trista experiență a pactului Molotov-Ribbentrop, care ne-a influențat puternic. Avem o istorie similară. După ocupația sovietică, sute de mii de lituanieni au fost deportați în Siberia, aproape în fiecare familie avem o astfel de experiență tristă, de exemplu bunicul meu a fost trimis în Vorkuta. Rezistența și sprijinul pentru această mișcare de independență ne-au ajutat. Și biserica în Lituania a sprijinit foarte mult mișcare de eliberare. Noi ne amintim acele zile de parcă s-ar fi întâmplat ieri.

  • Pentru Lituania nu a fost foarte simplu să-și recâștige independența. În martie 1990, trupele sovietice au încercat să preia conducerea asupra Capitalei Lituaniei, Vilnius. Nu le-a fost frică lituanienilor?

În timpul mișcării pentru independență din martie, 1990, Uniunea Sovietică a întreprins diverse acțiuni pentru a nu permite destrămarea Uniunii. Uniunea Sovietică a impus sancțiuni Lituaniei, a stopat aprovizionarea cu gaz, carburanți. Când a văzut că aceste acțiuni sunt inutile, Moscova a decis să-și mute tancurile din bazele militare și au încercat astfel să preia controlul asupra capitalei noastre, Vilnius. Am văzut aceste lucruri cu ochii mei, pentru că și eu participat la acele evenimente și mișcări de susținere a independenței Lituaniei. Eram în Parlamentul de la Vilnius în acele zile. Mii de oameni neînarmați s-au adunat lângă stația de Televiziune, în scuarul Parlamentului și oamenii erau gata, cu mâinile goale să lupte cu trupele sovietice. Era și înspăimântător, și trist, dar așa cum vă spuneam noi eram gata să luptăm pentru libertate. În acele zile, aproape două sute de mii de bărbați erau gata să lupte. Îmi amintesc că după câteva zile, am primit câteva arme, care apropo, erau armele confiscate cu mai mult de 50 de ani în urmă de la bunicii noștri, care au luptat pentru libertate în pădurile lituaniene. Este paradoxal. Au fost zile foarte curajoase. Din păcate, cetățeni de-ai noștri au fost omorâți în acele zile de trupele sovietice. Dar am fost în stare să ne apărăm libertatea, am trimis un mesaj corect întregii lumi și unul după altul, statele lumii au recunoscut independența Lituaniei.

  • După ce a reobținut independența, Lituania a trăit un adevărat progres. Care este cheia reușitei țării dvs?

După ce ne-am restabilit independența noi am avut o discuție îndelungată timp de 2-3 ani, diferite mișcări politice, am avut diferite partide politice: și de dreapta și de stânga. Discuțiile au fost complicate: încotro să mergem și cum să atingem scopurile fundamentale. Iar acestea erau: securitatea și prosperitatea țării noastre. Prin consensul tuturor partidelor, am decis că pentru a atinge aceste obiective, trebuie să ne alăturăm Uniunii Europene și NATO. Astfel că toate partidele politice din Lituania au semnat o înțelegere prin care și-au asumat că trebuie să aderăm la Uniunea Europeană pentru a avea un stat prosper și trebuie să devenim membri NATO ca să protejăm securitatea statului nostru. Exista și o altă opțiune: să declarăm neutralitatea așa cum a făcut Republica Moldova sau să avem acorduri de asociere cu NATO cum au făcut alte state. Dar decizia pe care am luat-o noi este una corectă. Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, bugetul nostru pentru apărare era de 20-25 la sută, iar acum noi avem un buget de apărare de doi la sută. Noi suntem sub umbrela NATO, suntem sub umbrela UE, suntem membri ai Uniunii Europene. Și suntem unul dintre cele mai de succes state ale Uniunii Europene. Dacă priviți cum ne-am dezvoltat în ultimii 16-17 ani, puteți vedeam că am obținut foarte multe lucruri. Un răspuns scurt la întrebarea dvs. ar fi că noi am luat decizia potrivită, la timpul potrivit.

  • În Republica Moldova mai există persoane care sunt sceptice față de aderarea la NATO. Ce beneficii a adus Alianța Nord-Atlantică țării dvs?

NATO nu ne-a oferit doar securitate, noi am devenit atractivi pentru investitori. Dacă țara este sigură, atunci și investitorii vor simți că investițiile lor vor fi în siguranță. Pe de o parte, faptul că suntem membri ai Uniunii Europene, a adus mai mulți investitori în Lituania. Și, totodată, faptul că suntem membri NATO ne-a oferit avantaje ca să atragem investitori. De altfel, în ultimii 20 de ani, am atras investiții de miliarde din Statele Unite și Uniunea Europeană. Statele Unite sunt un investitor de top în Lituania. Scopul nostru e să creștem competitivitatea, nivelul economiei noastre, cooperarea. Și așa cum spuneam, NATO nu este doar o organizație militară. NATO ne oferă oportunități suplimentare de cooperare, să atingem noi standarde, astfel că acum Lituania nu este cea care doar primește sprijin, dar și oferă sprijin în cadrul NATO, participând la diverse misiuni internaționale de pacificare. Și ne costă doar 2 la sută din Produsul Intern Brut, bani pe care îi alocăm bugetului de apărare. În primul rând, NATO oferă securitate.

  • Care sunt acum prioritățile de dezvoltare a Lituaniei?

Pot menționa că prioritățile guvernului nostru sunt asemănătoare cu cele ale Uniunii Europene: transformarea digitală, politicile regionale, dezvoltarea economiei verzi, buna guvernare, îmbunătățirea legislației și a procesului de luare a deciziilor, debirocratizare. Desigur, acum printre priorități este gestionarea crizei COVID-19 și îmbunătățirea sistemului de sănătate publică. Și ultima, dar nu cea din urmă, educația – care rămâne în continuare o prioritate pentru guvernul nostru. Dar pe de altă parte, noi trebuie să stopăm procesul de migrație. Aproximativ un milion de oameni au plecat din Lituania. Și noi trebuie să încetinim acest proces, să mărim salariile. Spre exemplu, în prezent salariul mediu e 1300 de euro, destul de bun și atrage migranți din alte țări.

  • Migrația este una dintre problemele Lituaniei. Ce strategii de combatere a acesteia aveți?

Migrația este cu adevărat o mare problemă. Și aceasta nu e o problemă doar în ultimii 20 de ani, dar e chiar o problemă cu care ne confruntăm în ultimul secol. Așa cum vă spunem, pe durata ocupației sovietice am pierdut jumătate de milion de oameni, care au fost deportați în Siberia și pe durata primului război mondial am mai pierdut un milion de oameni. Acum avem mai puțin de trei milioane de locuitori, aproape aceeași populație ca Republica Moldova. Procesul de emigrare a fost dictat de condițiile economice. Când s-au deschis granițele, când noi am devenit membri ai UE, mulți tineri și familii tinere au părăsit Lituania și s-au stabilit în Marea Britanie, Spania, Germania, pentru salarii mai bune. E simplu: a fost migrațiune economică. Dar, anul trecut, am observat că numeroși migranți se întorc în Lituania. Așa cum vă spuneam, aproape fiecare salariu e în jur de 1300 de euro și aceste remunerări au devenit atractive nu doar pentru muncitorii care vin din Ucraina sau Republica Moldova, dar și pentru unii lituanieni întorși acasă. Sperăm că vom rezolva această probelă. În ultimii doi ani avem mai mulți lituanieni care au revenit decât care au plecat.

  • Cum își integrează Lituania minoritățile lingvistice?

Dacă priviți spre toate statele baltice, noi, lituanienii, avem o problemă un pic diferită cu minoritățile decât letonii și estonienii. În timpurile sovietice, în Letonia, jumătate de populație nu era de origine letonă, erau ruși, iar în Estonia aproape 40 la sută din populație era alcătuită din ruși. În cazul nostru, 90 la sută sunt lituanieni. Noi avem două minorități mai mari: polonezii, care reprezintă cam cinci la sută din populație și minoritatea vorbitoare de limbă rusă cu 4, 5 la sută. Bineînțeles, că avem și belaruși care locuiesc în Lituania, cam un procent, sunt și ucraineni, comunități de evrei, avem și mici comunități de moldoveni – câteva sute de persoane. Ceea ce e diferit de Letonia, este faptul că după ce am obținut independența față de Uniunea Sovietică Lituania a oferit cetățenie pentru toți cei care locuiau acolo în acel moment: indiferent dacă erau lituanieni sau parte a minorităților. În școlile publice, copiii pot alege în ce limbă să vorbească în funcție de naționalitatea lor: fie în lituaniană sau în poloneză, poate chiar în rusă sau ebraică. Și la universități avem grupe în care studiază în limba poloneză. Deci, în Lituania situația minorităților lingvistice nu este una problematică. Ei sunt bine integrați și guvernul oferă suport financiar pentru aceste grupuri sociale și astfel că ele se simt confortabil. Așadar, nu avem o problemă la acest capitol în Lituania.

  • Și o veșnică întrebare, domnule ambasador Kudzmanas. Republica Moldova și țările baltice au pornit cam din același loc. De ce dvs. ați reușit și noi nu prea?

Așa cum vă spuneam: noi am luat decizia corectă. În 1994, s-a decis că pentru un avea un stat prosper trebuie să ne alăturăm Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice. Noi am ales, într-un mod foarte clar, vectorul politic. Și am muncit din greu ca să fim pregătiți pentru aceste schimbări. Ne-a luat zece ani ca să fim pregătiți și să devenim membri ai Uniunii Europene, astfel că am aderat la blocul comunitar în 2004. Noi am muncit din greu chiar și după ce am devenit membri UE. Economia noastră a crescut și are și în prezent cea mai mare creștere din Uniune. PIB-ul nostru per cetățean este mai înalt decât cel din Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Spania sau chiar Portugalia.

  • Ce a oferit Uniunea Europeană Lituaniei?

Una dintre principalele noastre realizări pe care am obținut-o grație Uniunii Europene este faptul că am reușit să aducem inovații în Lituania pentru a îmbunătăți calitatea educației. Pentru că așa cum remarcam mai devreme, educația este extrem de importantă pentru a mențiune un nivel înalt de dezvoltare al țării. Noi am putut să îmbunătățim calitatea educației, așa cum vă spuneam, mii de studenți străini vin să învețe în universitățile lituaniene. Într-o altă ordine de idei, Lituania a aderat la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care e asemenea unui club prestigios. Suntem deja membri ai Zonei Euro. Este un bun exemplu pentru Republica Moldova despre ce se poate obține dacă se iau decizii corecte. Noi suntem gata să împărțim experiența noastră cu Republica Moldova. Ați semnat un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană, aveți beneficii macro-financiare, sprijin din partea UE, dar și din partea Lituaniei, bilateral.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică * Știri * Muzică
Meteo Chișinău
22,24
Cer fragmentat
Umiditate:88 %
Vint:5,14 m/s
Wed
25
Thu
26
Fri
25
Sat
25
Sun
22

Curs oficial BNM 24 Mai 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 21.6495 0.0123
USD 17.7143 -0.0284
RON 4.3942 0.0033
UAH 0.6459 0.0001
RUB 0.2412 0.0002
Arhivă Radio Chișinău