Alexandru Vakulovski: Cazul bisericii din Dereneu - Moldova în miniatură (Revista presei)
-
04 Mai 2018 09:29
Într-un editorial pe Deschide.md, Alexandru Vakulovski compară cazul bisericii de la Dereneu cu situația din R. Moldova. „Lucrurile din Dereneu sunt țipătoare, oribile și dacă autoritățile închid ochii, ba mai mult, parcă sprijină vandalii, spărgătorii și agresorii, noi nu avem voie să tăcem, pentru că ar părea că cedăm, ne resemnăm. Nu, nu e deloc normal ce se întâmplă în Dereneu.
Încurajați că nu li se întâmplă nimic, agresorii au trecut orice limită: i-au rupt mâna preotesei… Dacă va ceda familia lui Florin Marin, înseamnă că va ceda și satul. Va fi un exemplu pentru tâlhari că se poate. Și va urma alt sat, altă biserică, alți oameni martirizați, pentru că se pare că autorităților le place acest scenariu, la cum păzesc cu poliția vandalii și la cum îi lasă de izbeliște pe oameni când sunt agresați. Acesta să fie un plan pentru toată Moldova?” - se întreabă autorul.
Într-un alt articol, din Cotidianul.md, istoricul O. Țâcu scrie că atunci când ne întrebăm „de ce a venit atât de târziu orientarea Republicii Moldova către Uniunea Europeană, când ne întrebăm de ce avem atât de multe dificultăți în implementarea politicilor europene și de ce atestăm ipocrizia clasei politice în acest proces, când ne întrebăm de unde vine natura schimbătoare a preferințelor moldovenilor pentru Vest sau Est, trebuie să răspundem că acestea vin din conflictul originar dintre forme și fond.
Aceste dihotomii ale moldoveanului contemporan ascund paradigma fundamentală a existenței sale, acesta nefiind decis dacă aparține formal civilizației europene (occidentale) și românești sau în fond celei ruse (euro-asiatice). Asta pentru că el percepe Uniunea Europeană, România și Occidentul într-un fel mecanic și oportunist, geografic și politic, fără a avea o percepție istorică, spirituală, culturală și mentală a identității sale europene și românești”.
Portalul economic Mold-street scrie cum boicotează Moldovagaz deciziile „politice” adoptate de ANRE. După ce pe 16 martie 2018, ANRE a decis diminuarea tarifelor la gazele naturale, în medie cu 20 la sută, Moldovagaz și subsidiarele ei urmau să facă o recalculare a facturilor achitate în acest an de toți consumatorii, așa cum a promis și premierul Pavel Filip. În realitate recalcularea facturilor achitate s-a efectuat doar în cazul consumatorilor casnici, nu și în cazul a zeci și sute de agenți economici: de la asociații de locatari care dispun de centrale autonome la bloc, la Termoelectrica, cel mai mare consumator de metan din țară. Motivul este unul pur financiar: Moldovagaz ar urma să returneze pe această cale câteva sute de milioane lei, scrie Mold-street.
După numirea lui Vasile Botnari în fruntea SIS-ului, Nicolae Negru se întreabă în Ziarul Național dacă „este Botnari de neînlocuit, un factotum, și-a îndeplinit misiunea și nu mai are ce face la „MoldovaGaz” sau Plahotniuc nu are încredere în nimeni altul? Și dacă mâine își mai dă demisia cineva dintr-o funcție importantă, tot Botnari va fi soluția? Nu mai există nimeni mai bun decât el? În mod evident, loialitatea personală bate profesionismul. Interesul Republicii Moldova și chiar interesul de partid rămân pe plan secundar. Nu ar fi cazul ca PD să cedeze guvernarea altor partide, care poate dispun de mai multe cadre de încredere?”
În Jurnal de Chișinău, publicistul Mircea V. Ciobanu scrie despre „Unioniști și guvernare, analizând scurta istorie a relațiilor PD cu foștii parteneri, autorul atenționează partidele unioniste să fie atente: „nimeni nu va fi cruțat, în definitiv. Toți vor fi sacrificați fără milă la prima necesitate de scuturare a balastului.
Procesul a și început: dacă inițial formarea unui pol unionist distinct era în beneficiul guvernării (unioniștii diluând opoziția de dreapta, proeuropeană), azi e altfel. Divizarea, concertată, a mișcării unioniste propriu-zise denotă o diversiune evidentă a puterii: ea nu își dorește o mișcare proromânească viguroasă, ci câteva curente dispersate, cu același rol dispersiv în ecuația guvernării: slăbirea unității mișcării prooccidentale”, atenționează editorialistul de la Jurnal de Chișinău.