”Cui servește iminenta desființare a Blocului ACUM?”, se întreabă editorialistul Alexandru Cozer, în Cotidianul. ”Blocul ACUM pare tot mai aproape de desființare, după ce Andrei Năstase a pierdut alegerile pentru funcția de primar al capitalei, iar la scurt timp a căzut și Guvernul. De atunci cele două partide care îl formează nu au mai apărut în conferințe de presă comune, iar activitățile lor din Parlament și Consiliul Municipal Chișinău s-au separat mai mult ca niciodată. (…) Mai mult, cele două partide par să nu fi discutat în privința înaintării unui singur candidat în circumscripția Hîncești, acolo unde vor avea loc alegeri anticipate (…) Ar fi clar un semn prost pentru dreapta proeuropeană în vederea alegerilor prezidențiale care vin în toamnă și care, există șanse să se desfășoare concomitent cu un scrutin parlamentar anticipat. Cu o dreaptă dezbinată într-o droaie de candidați, Igor Dodon, favorit evident și așa, va defila”, crede autorul.

Nicolae Negru scrie în Ziarul Național despre ”dezechilibrul pe care l-a lăsat în urma ei Maia Sandu, după plecarea intempestivă și neclară, până la capăt, de la guvernare. Toate pârghiile puterii au rămas în mâna lui Dodon, în urma compromisurilor pe care le-a făcut ea și blocul ACUM în fața președintelui socialist avid de putere. Unii consideră că e vorba despre o manevră tactică din partea liderei PAS, că ea s-a retras pentru a ocupa o poziție mai bună în viitoarea bătălie electorală și Maia Sandu pare să încurajeze o astfel de opinie, promițând o revanșă în campania prezidențială. Chiar crede ea că demisia din funcția de premier o avantajează în perspectiva bătăliei electorale pentru președinție? Ar comite o eroare dublă. Prima e că ar demonstra că nu-i pasă de interesele Republicii Moldova sau că nu vede în Dodon și guvernarea socialistă un pericol pentru democrație și cursul european, pentru suveranitatea și statul de drept. A doilea e că, într-o republică parlamentară, premierul are șanse mai bune decât un lider de partid să câștige simpatia cetățenilor și, prin urmare, să ajungă președinte”, subliniază editorialistul.

Fostul candidat la funcția de procuror general, juristul și activistul civic, Ștefan Gligor, declară într-un interviu la Europa Liberă că președintele Igor Dodon ”se ocupă de concentrarea puterii pe verticală și orizontală în mâinile sale. El, de facto, a purces la uzurparea puterii în stat, pentru că așa-numita reformă a justiției duce nu la altceva, decât la concentrarea puterii și controlului asupra puterii judecătorești cu toate componentele sale, inclusiv Procuratura Generală ca autoritate autonomă în cadrul autorității judecătorești, toate aceste componente ale puterii judecătorești vor fi preluate de Igor Dodon sub controlul său. Și asta este exact același lucru pe care îl făcea Plahotniuc. Este o diferență: Plahotniuc o făcea într-un fel, Dodon o s-o facă în alt fel, dar esența rămâne aceeași și alegațiile despre faptul că ei ar coordona acțiunile lor, că ar încerca să facă o tentativă de lovitură în cadrul Adunării generale a judecătorilor și multe, multe alte informații și piedici pe care le-au pus ei în calea Maiei Sandu și a autorității judecătorești, și a reformei justiției noi le cunoaștem. Acum, noi suntem în faza de concentrare a puterii, operațiune pe care o exercită Igor Dodon cu partidul său”, conchide juristul.

O prioritate a României și a Republicii Moldova o constituie construirea unor poduri rutiere peste râul Prut, declară la TVR Moldova  ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi. Ministrul a precizat că sunt mai multe opțiuni de construcție a unor poduri care să facă legătura rutieră între România și Republica Moldova. „În vizor sunt podurile Leova - Bumbăta, la sud și podul Cantemir - Fălciu. Într-un caz există un pod feroviar care poate fi modificat în pod rutier, dar partea română preferă podul Leova - Bumbăta, deoarece face legătură cu rețeaua dezvoltată de transport”, a spus Anatol Usatîi. Ministrul ministrul Economiei și Infrastructurii a precizat că România are deja asigurată finanțarea datorită fondurilor structurale, iar Republica Moldova va folosi fondul rutier pentru finanțarea podului.

TV 8 notează că, după ce premierul Ion Chicu a anunțat cu mare fast că Federația Rusă va acorda R. Moldova un credit de 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unor proiecte de infrastructură, președintele Igor Dodon micșorează suma cu 200 de milioane de dolari și nu se mai arată atât de sigur că banii vor veni de la Moscova anul viitor. „Ei s-au arătat disponibili să acorde cel puțin 300 de milioane. Noi am vorbit de linie de creditare de 500 dar cel puțin 300 să fie anul viitor. Noi am spus care este condiția noastră. Am spus că nu putem să luăm credit mai scump decât cele oferite de băncile europene. Ele oferă cu 1% – 1,5%. În aceleași condiții putem să discutăm și cu Federația Rusă”, a precizat Dodon la „Moldova 1”.