Puful este un transportator atât al polenurilor, cât și al prafului. „Atunci când insuflăm puf de plop, acestea ne irită mecanic, însă procesul de alergizare în mare majoritate este dezvoltat de către acele polenuri pe care puful de plop este în stare să-i transporte”, a explicat alergologul.

Manifestările clinice ale acestei alergizări pot fi diverse, dar preponderent suferă căile respiratorii superioare. Persoanele care au contactat cu puful de plop pot să se confrunte cu pruritul nazal, strănuturi și înroșirea ochilor. Foarte multe persoane, ca răspuns la iritația pufului de plop, pot să aibă afecțiuni cutanate. „În unele cazuri putem reacționa prin tuse, prin durere în gât sau senzație de sufocare”, a adăugat medicul.

Oricine poate suferi de alergie la polen. „Deși predispunerea către maladie alergică se transmite din generație în generație, atunci când avem o expunere prelungită la alergen, chiar și oamenii fără predispoziție genetică pot să dezvolte maladii alergice”, a explicat Tatiana Gorelco.

Pentru a trece mai ușor peste perioada de înflorire a plopilor, este recomandată evitarea plimbărilor în locurile unde cresc copacii. Plasele antițânțar la geamuri vor împiedica pătrunderea pufului în casă. Ca tratament, sunt administrate medicamente cu efect antialergic, inclusiv în formă de pastile sau picături.

Asociația de gospodărire a spațiilor verzi nu a putut preciza numărul plopilor care cresc în municipiul Chișinău.