Anunțul a fost făcut ieri, 20 octombrie, de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, care a declarat că, dat fiind faptul că mai multe drone rusești au pătruns în spațiul aerian al țării, Republica Moldova intenționează să achiziționeze două sisteme pentru detectarea și distrugerea dronelor. Oficialul a refuzat să ofere mai multe amănunte cu privire la acest subiect, motivând că aceste informații ar putea fi folosite de „inamic”. Ministrul Anatolie Nosatîi a adăugat că Republica Moldova a alocat resursele necesare acestei achiziții, al cărei proces este deja în derulare.

Oficialul moldovean a mai explicat faptul că, pentru a-și proteja spațiul aerian, Republica Moldova are nevoie de trei radare autopropulsate cu rază medie și lungă de detecție, plus alte două sau trei radare capabile să detecteze ținte balistice.

Alegerile recente, deopotrivă cu referendumul, au fost o „hârtie de turnesol” pentru partidul de guvernământ, care, brusc, a conștientizat că reformele, cu precădere în justiție și combaterea corupției, nu merg tocmai bine, deși anterior declara altceva, constată Ion Tăbârță într-un articol publicat de Veridica.md.

Însă, observă autorul,  odată cu trecerea scrutinului și potolirea emoțiilor, proporțiile schimbărilor radicale așteptate au fost reduse semnificativ de către actuala conducere politică de la Chișinău. „Marea schimbare”, cel puțin deocamdată, ține doar de înlăturarea lui Andrei Spînu de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Nu înseamnă însă că problemele acumulate de-a lungul timpului vor dispărea de la sine, odată ce plecarea acestuia. În perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor, pentru păstrarea cursului european al Republicii Moldova, este nevoie de mult mai mult, atât din partea Guvernului și a Președinției, cât și din partea partidului de guvernământ, subliniază Ion Tăbârță.

Mihai Isac se referă în editorialul său din deschide.md la Platforma Găgăuzia, care, în opinia ziaristului, ar fi o șansă de eliberare a autonomiei din Rusky Mir. Acesta subliniază că înființarea unei astfel de platforme poate aduce subiectul Găgăuziei în atenția partenerilor internaționali, contribuind la discuții despre autonomie, drepturile minorităților și relațiile interetnice, dar și mobilizarea unor resurse importante pentru procesul de dezocupare a Găgăuziei și restabilirea de facto a suveranității Republicii Moldova în regiune.

Cu siguranță, existența unui format va duce la consolidarea sprijinului național și internațional, putând mobiliza sprijinul necesar din partea comunității internaționale pentru soluționarea problemelor economice, culturale și sociale din regiune. Prin acești pași absoluți necesari, va putea fi prevenită escaladarea tensiunilor și facilitată normalizarea relațiilor dintre regiune și restul Republicii Moldova.

Autorul de la Deschide.md atrage atenția că abandonarea regiunii de către unele forțe politice pro-europene de la Chișinău trebuie să înceteze imediat, fiind o datorie a clasei politice republicane de a se adresa direct cetățenilor din autonomie, pentru a nu mai permite menținerea acestei citadele a Rusky Mir în mijlocul nostru și poate contribui la integrarea armonioasă a regiunii în Republica Moldova.

ZDG scrie, în ediția sa tipărită, despre prima fabrică de producere a peleților din biomasă din Republica Moldova – o investiție de circa 69 de milioane de lei, care nu funcționează în prezent, dar care are nevoie de încă un milion de dolari pentru a-și începe activitatea. Într-un alt articol, ziarul se referă și la dosarul penal clasat, deschis în 2021, în temeiul „unei bănuieli rezonabile privind gestionarea frauduloasă a mijloacelor financiare acordate Guvernului Republicii Moldova de către Guvernul Japoniei”.

ZdG a discutat cu Esa Reunanen, cercetător la Universitatea din Tampere, și cu Salla Nazarenko, membră a Uniunii Jurnaliștilor din Finlanda, despre elementele care stau la baza încrederii finlandezilor în mass-media, dar și ce impact a avut încrederea generală în mass-media a finlandezilor în depășirea crizei provocate de pandemia Covid-19.