Alegerile din România, subiectul numărul unu în Republica Moldova (Revista Presei)

  • 18 Mai 10:45
Alegerile din România, subiectul numărul unu în Republica Moldova (Revista Presei)

Alegerile din România, subiectul numărul unu în Republica Moldova, constată Veridica, într-o sinteză a săptămânii. Alegerea președintelui României este de departe evenimentul care a dominat, săptămâna aceasta, opinia publică din Republica Moldova. Cetățenii români de aici merg la urne ca să aleagă între un candidat care promite tăierea sprijinului pentru Basarabia și altul care nu promite nimic, dar insistă pe cursul european al României. În cel de-al doilea tur, potrivit estimărilor unor politicieni, se așteaptă o mobilizare și mai mare în stânga Prutului. După cum a observat pentru Veridica analistul politic Ion Tăbârță, în Republica Moldova pentru candidații proeuropeni – Dan, Antonescu și Lasconi – au votat în primul tur peste 80% din alegători, iar candidații suveraniști au acumulat sub 15%. În opinia comentatorului politic, acest vot din Republica Moldova are câteva explicații. Prima este că la procesele electorale din România votează cetățenii Republicii Moldova cu cetățenie română care sunt atașați de statul român și dețin pașaport românesc din convingere, și nu ca urmare a oportunităților pe care le aduce cetățenia română. Cea de-a doua cauză, susține observatorul politic, este că naționalismul (unionismul) din Republica Moldova este de factură proeuropeană, spre deosebire de cel din România, care este suveranist și eurosceptic.

Mobilizare fără precedent a basarabenilor la vot. Jurnalistul Vitalie Călugăreanu scrie într-o analiză pentru DW că basarabenii s-au mobilizat exemplar. Primele două zile de vot arată o triplare a numărului de votanți la cele 64 de secții de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova, comparativ cu turul întâi. După vot, cei mai mulți alegători basarabeni intervievați de jurnaliști au spus că au votat pentru o Românie care să fie în continuare alături de Republica Moldova în drumul ei spre UE. Românii basarabeni – atât cei din Republica Moldova, cât și cei din diaspora - par să-și fi asumat civic misiunea de a amortiza votul diasporei române care, conform rezultatelor primului tur, favorizează candidatul suveranist, George Simion, elogiat de ideologii Kremlinului. „România are obligații nu numai pentru ea, ci și pentru Republica Moldova. Dacă România ar devia de la angajamentele sale în cadrul UE și NATO, asta s-ar răsfrânge negativ și asupra Republicii Moldova. Riscul major în cazul unei conduceri românești agreate de Moscova este ca România și Republica Moldova, împreună cu Ucraina, să devină un spațiu tampon între UE/NATO și Federația Rusă. Acesta este visul lui Putin. Deci, dacă România greșește la aceste alegeri, va plăti și Republica Moldova. Ar fi imoral, dar este real”, a spus fostul președinte al României, Traian Băsescu, în cadrul unei emisiuni la Jurnal-TV. În primul tur al alegerilor prezidențiale din România, în Republica Moldova au votat aproape 91 de mii de alegători români – o cifră record comparativ cu toate scrutinele de până acum. În turul doi, analiștii politici de la Chișinău anticipează o prezență la vot de cel puțin 150 de mii. Conform statisticilor, aproximativ un milion de cetățeni ai Republicii Moldova (din totalul de aproximativ 3 milioane) au și pașaport românesc. Cei mai mulți se află și votează ca români peste hotare, acolo unde muncesc sau locuiesc.

O prezență mare la urne în Republica Moldova îl avantajează pe proeuropeanul Nicușor Dan, care a câștigat aici în mod convingător, în primul tur de scrutin, pe 4 mai, scrie Europa Liberă. Dar o prezență mare în diaspora în general, îl poate avantaja pe candidatul extremei drepte, George Simion, care a câștigat masiv în diaspora occidentală. Rata prezenței la urne este deosebit de importantă în acest tur de scrutin, iar matematica electorală sugerează că de ea depinde cine va învinge, având în vedere decalajul mare între scorul din primul tur. Simion a obținut atunci aproape 41% din voturi, iar Dan – sub 21%, diferența între ei fiind de circa două milioane de voturi. Calculele arată că Dan poate învinge dacă scoate la vot în țară, dar și în Republica Moldova un număr mare de alegători care nu au participat la primul tur de scrutin. În primul tur de scrutin, în Republica Moldova au votat un număr record de aproape 91 de mii de alegători români, majoritatea sprijinindu-l pe Dan și ajutându-l să ajungă în turul doi. La dezbaterile electorale, Dan a pledat pentru strângerea legăturilor energetice, economice și de transport cu Republica Moldova. Are sprijinul partidului de guvernământ din Republica Moldova, Acțiune și Solidaritate (PAS), al președintei Maia Sandu și altor lideri de la Chișinău, văzând văd în el un politician care vrea ca România să rămână un membru sigur al UE și NATO. George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), dimpotrivă a menținut o politică a condiționării sprijinului pentru Republica Moldova, spunând că România trebuie să primească ceva în schimb, notează Europa Liberă.

Ziarul de Gardă scrie despre „Suveraniștii Rusiei de la Chișinău”. În ultimul an, în politica din Republica Moldova, termenul „suveranism” a fost promovat excesiv de mai mulți politicieni și partide politice care l-au preluat în discursurile lor. Mesajul pe care doreau să-l transmită e că Republica Moldova trebuie să fie un stat suveran (așa cum este, de fapt), să pună interesul național pe primul loc și că Uniunea Europeană ar submina aceste deziderate. Ce înseamnă suveranitatea? Conform celor mai simple explicații, calitatea de a fi suveran reprezintă posibilitatea de a dispune liber de soarta ta, fără interferențe din exterior. ZdG scrie cine sunt politicienii din Republica Moldova care utilizează cel mai des acest termen: Igor Dodon – liderul socialiștilor. Adică acel Igor Dodon care a plecat în Rusia imediat după ce a „sărbătorit” 9 mai în centrul capitalei, inclusiv cu steaguri rusești. Acel Igor Dodon care încă de când s-a lansat în politică folosește o retorică pro-rusă și, în ultimii ani, chiar a primit oficial bani din Rusia, fiind angajat oficial. Acel Igor Dodon care, în 2014, când a ajuns în Parlament cu socialiștii, a împânzit țara cu panouri în care apărea într-o fotografie alături de Putin cu mesajul „împreună cu Rusia”. Irina Vlah – lidera Partidului „Inima Moldovei”. Adică acea Irina Vlah care în 2014, în cadrul campaniei pentru referendumul din Găgăuzia privind vectorul politicii externe, susținea: „Noi suntem pentru Rusia, suntem pentru Uniunea Vamală (Eurasiatică, n.r.)”, iar în 2015 avea sloganul campaniei pentru alegerile bașcanului Găgăuziei „Este în puterile noastre să fim cu Rusia!” Blocul „Victorie” (Pobeda) – controlat de Ilan Șor. Acel bloc care s-a lansat în politica de la Chișinău chiar de la Moscova. Acel Ilan Șor care trimite mesaje „suveraniste” de la Moscova, acolo unde și-a găsit protecție pentru condamnarea penală în dosarul fraudei bancare. Vasile Tarlev – liderul Partidului „Viitorul Moldovei”. Acel Tarlev care frecventează cu fiecare ocazie Ambasada Federației Ruse la Chișinău. Acel Tarlev care a fost susținut în campania prezidențială de rețeaua lui Șor, coordonată de la Moscova, și care a fost premier într-un guvern comunist. Victoria Furtună – lidera Partidului „Moldova Mare”, creat recent. Acea Furtună care a fost și ea susținută de Șor la alegerile prezidențiale din 2024. Acea Furtună care utilizează falsuri pro-ruse în multe din discursurile sale și care vizitează și ea Ambasada Rusiei de la Chișinău. Autorul scrie că pe toți acești politicieni îi unește pasiunea pentru Rusia, vizitele frecvente în Rusia, și promovarea lumii ruse prin orice metode și, cel mai probabil, în schimbul a multe-multe beneficii.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE
Meteo Chișinău
20,52
Cer acoperit de nori
Umiditate:67 %
Vint:7,2 m/s
Sat
11
Sun
11
Mon
11
Tue
10
Wed
9
Arhivă Radio Chișinău