Alegerile din această toamnă seamănă tot mai puțin cu o competiție democratică și tot mai mult cu o bătălie de tranșee geopolitică (Revista Presei)
-
09 Septembrie 09:33

Presa de la Chișinău scrie, în mare parte, despre alegerile parlamentare din 28 septembrie, comentând miza acestui scrutin pentru viitorul Republicii Moldova. Jurnaliștii avertizează că o eventuală victorie a forțelor pro-ruse ar transforma țara într-o colonie a Kremlinului și ar bloca definitiv parcursul european, în timp ce Rusia pompează masiv bani în campania electorală prin corupere și dezinformare. Jurnaliștii rețin și cazul de spionaj care implică fostul șef-adjunct al SIS, cu impact asupra securității României. Totodată, publicațiile analizează rolul Bisericii în campania electorală, subordonarea unei părți a clerului către Moscova și diferențele de poziționare între Mitropolia Basarabiei și cea a Moldovei în raport cu parcursul european al țării.
O eventuală victorie a forțelor pro-ruse la alegerile parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova ar transforma țara într-o colonie a Rusiei și într-o bază a crimei organizate contopite cu interesele Kremlinului, opinează Vitalie Călugăreanu într-o analiză de pe DW. Autorul mai scrie că, în doar câteva săptămâni, forțele revanșarde ar transforma Republica Moldova într-un tărâm al autoritarismului și al sărăciei, ar relaxa economic regimul separatist pro-rus de la Tiraspol și ar închide drumul țării spre UE prin izolare după modelul georgian. Dintr-un prieten de nădejde al Kievului, Republica Moldova s-ar transforma într-o mare problemă de securitate pentru Ucraina atacată de armata lui Putin, dar și pentru România pe care Rusia a fost la un pas, în 2024, să o „înghită” electoral prin metode hibride. Pentru a proteja spațiul european de crima organizată, UE s-ar vedea nevoită să reintroducă regimul de vize pentru cetățenii Republicii Moldova. Vitalie Călugăreanu se referă și la politicianul pro-rus Igor Dodon care și-a surprins recent alegătorii prin faptul că a recunoscut că în Republica Moldova va fi foarte greu de trăit, deoarece UE va suspenda finanțarea în cazul în care partidele pro-ruse vor învinge la alegerile din 28 septembrie. Și comisarul UE pentru Extindere, Marta Kos, a confirmat săptămâna trecută, la Chișinău, că asistența UE pentru Republica Moldova va fi suspendată în cazul victoriei pro-rușilor în alegeri.
O eventuală victorie a partidelor de stânga la alegerile parlamentare ar însemna un pericol pentru democrația din Republica Moldova și pentru securitatea regională, atenționează Jurnal.md. Miza Federației Ruse la scrutinul din 28 septembrie este foarte mare, de aceea Rusia pompează mai mulți bani în actuala campanie pentru a influența rezultatul scrutinului, iar acest lucru se observă din zecile de percheziții efectuate de CNA și alte instituții de drept din RM. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii Ora expertizei de la Jurnal TV. Expertul de la WatchDog Andrei Curăraru a menționat că fenomenul corupției electorale este, în continuare, unul de amploare, deoarece anterior acest sistem corupt a funcționat și oamenii au luat bani în repetate rânduri, dar nu au fost amendați. „Investigațiile arată că până și postările online sunt plătite. E o modalitate de a face bani pentru unii, inclusiv pentru persoanele în vârstă. Un alt element este că se pompează mai multi bani, prin noi sisteme sofisticate, prin utilizarea aplicației TAITO, accesibilă doar pe Telegram. E o dovadă că Ilan Șor încearcă să corupă cât mai multă lume”, a spus Andrei Curăraru.
Alegerile din această toamnă seamănă tot mai puțin cu o competiție democratică și tot mai mult cu o bătălie de tranșee geopolitică, comentează Alexandru Tănase la Cotidianul.md, subliniind că întrebările de pe buletinul de vot nu mai au nimic în comun cu dezbaterile firești ale unui scrutin ordinar: nu vom alege între programe economice și nici între viziuni de reformă a justiției. Întrebarea reală, care apasă ca un verdict, este brutală și simplă: „Cu Putin sau cu Europa?”. Autorul comentează că nu există o a treia cale și nici un „centru comod” în care să ne ascundem. În fața noastră se deschid doar două drumuri. Primul, greu dar demn: să facem un efort colectiv și să alegem, ca proiect național strategic, calea limpede a integrării depline în Uniunea Europeană, rupând odată pentru totdeauna cercul vicios al celor două secole petrecute în lagărul rusesc. Al doilea, sinistru și umilitor: să ne lăsăm seduși de partide care, cu un cinism fără rușine, ne vor din nou înlănțuiți de Moscova – cu tot ce vine la pachet: corupție, autoritarism, izolare, dependență – și cu perspectiva, deloc ipotetic, a unei anexări a acestui pământ (așa cum au făcut-o în 1812, 1940, 1944), atenționează Alexandru Tănase.
Europa Liberă explică care sunt acuzațiile aduse fostului șef adjunct al Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Balan, reținut și acuzat în România că a spionat pentru Belarus. Procurorii români spun că Alexandru Bălan a fost angrenat în activități de divulgare neautorizată a unor informații secrete de stat, către KGB-ul din Belarus în condiții de natură să pună în pericol securitatea națională a României. Între anii 2024-2025, suspectul ar fi avut două întâlniri la Budapesta cu ofițeri de informații din Belarus, existând „suspiciuni rezonabile” că acestea au avut drept scop transmiterea de instrucțiuni și efectuarea de plăți pentru serviciile prestate. Și Serviciul Român de Informații a confirmat operațiunea, adăugând că acest caz a fost documentat „prin mijloace specifice” de SRI, dar în cooperare cu parteneri externi din Cehia, Polonia, Ungaria și, în etapa finală, din Republica Moldova. Serviciul de securitate și informații al Cehiei a comunicat că operațiunea a demontat o rețea de spionaj belorusă în Europa, iar ministrul ceh de Externe a anunțat că un diplomat belarus a fost declarat persona non grata în Cehia pe motiv că lucra pentru serviciile secrete.
Preoții din Republica Moldova, cei din Mitropolia subordonată Moscovei, sunt acuzați frecvent de autoritățile de la Chișinău că au devenit simpli agenți electorali ruși. Iau bani din Rusia, participă la pelerinaje în capitala Rusiei și încurajează concurenți electorali favorabili Rusiei. Despre toate acestea relatează jurnalistul Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie” de pe RFI. El explică faptul că în Republica Moldova există două Mitropolii ortodoxe. Una cu peste o mie de biserici subordonată Patriarhiei de la Moscova și a doua, de 4 ori mai mică, este subordonată Patriarhiei din București. Între cele două mitropolii există o luptă surdă, care duce la o nemulțumire cruntă și la Moscova, potrivit jurnalistului. În acest context electoral religios complicat, Comisarul pentru Extinderea UE, Marta Kos, aflată la Chișinău, a luat o decizie îndrăzneață: s-a văzut cu ambele Mitropolii – Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei, în același timp. Vitalie Cojocari comentează reacțiile celor două mitropolii, întrucât „este extrem de important să înțelegem cum se raportează cele două biserici la mâna întinsă de UE”. Mitropolia subordonată Patriarhiei Române spune cu text deschis: „Mitropolia Basarabiei (…) privește cu responsabilitate și deschidere beneficiile pe care aderarea la Uniunea Europeană le poate aduce Republicii Moldova”. Comunicatul este lung, descrie pe larg beneficiile și disponibilitatea Mitropoliei Basarabiei să ajute la procesul de aderare, pe când comunicatul Mitropoliei Moldovei este unul extrem de scurt, format din trei paragrafe mici.