„Kremlinul a suferit un eșec monumental în Republica Moldova”. Republica Moldova va semna Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028, deși are mai multe restanțe, îndeosebi la capitolele economie și reforma justiției. Voturile lui Șor au fost redirecționate către partidul „Democrația Acasă”, iar Blocul Patriotic ar fi trebuit să fie exclus din cursa electorală, pentru că este condus de agenți ai unui stat străin. Sunt opiniile analistului politic Victor Ciobanu care, într-un interviu pentru Veridica.md, a vorbit despre rezultatele scrutinului parlamentar din 28 septembrie a.c. Totodată, analistul atenționează să nu ne relaxăm, căci situația va fi tot timpul pe muchie de cuțit, iată de ce partide pro-putiniste trebuie neutralizate, inclusiv al lui Dodon, nu au ce căuta în Parlament. Referindu-se la reforma justiției, analistul subliniază că dosarul Plahotniuc va fi primul mare test pentru justiția noastră. Dacă acesta nu va fi tergiversat și se vor găsi judecători care să pronunțe pedeapsa, ceilalți din anturajul inculpatului, care de asemenea au dosare penale, vor merge la pușcărie unul după altul.

Investigație CU SENS: Pionul lui Șor, în echipa lui Costiuc – titrează Ziarul de Gardă. Un tânăr de 21 de ani pe care jurnaliștii de la CU SENS l-au remarcat în preajma membrilor partidul „Renaștere”, afiliat politicianului fugar la Moscova, Ilan Șor, apare și în echipa partidului „Democrația Acasă”, în frunte cu Vasile Costiuc. Ultima dată, a fost observat la sediul PPDA, după miezul nopții după alegeri. Se bucura, de rând cu ceilalți membri ai echipei lui Costiuc, de rezultatele scrutinului din 28 septembrie 2025. Anterior, tânărul a putut fi întâlnit la protestele în susținerea Evgheniei Guțul, organizate de simpatizanții lui Șor. A fost și la aeroport, pentru a-i însoți la plecarea din țară pe diplomații ruși, declarați indezirabili, după ce SIS a dezvăluit public că Ambasada Federației Ruse l-ar fi ajutat pe Alexandr Nesterovschi, fostul deputat socialist, care a trecut la partidul „Renaștere”, să fugă de pedeapsă penală în regiunea transnistreană, potrivit investigației CU SENS. Tânărul apare și în alte filmulețe postate de Vasile Costiuc pe rețele sociale. Liderul partidului ,,Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, pare că nu-i cunoaște prea bine pe unii membri ai echipei, care au pus umărul în campania electorală. Cel puțin asta a dat de înțeles când a fost întrebat cine este tânărul prezent până după miezul nopții la sediul partidului în ziua scrutinului.

Alegerile au demonstrat că banii ilegali nu mai vin de la partide, ci direct din Rusia, scrie Jurnal.md. Alegerile care au avut loc în ultimii ani în Republica Moldova au fost marcate tot mai puternic de finanțare ilegală a partidelor și de imixtiuni externe. Unii experți atrag atenția că metodele tradiționale de influențare a alegătorilor au fost înlocuite de strategii mult mai sofisticate, alimentate din afara țării – în special din Federația Rusă. Potrivit expertei în spațiul ex-sovietic, Angela Grămadă, acum prevalează factorii externi, iar banii nu mai vin de la partidele locale, ci direct din Federația Rusă. Vicepreședintele CEC Pavel Postica a atras atenția asupra a ceea ce s-a întâmplat în Rusia în ziua alegerilor, la cele două secții de votare. De dimineață, acolo s-au format cozi mari, dar acestea au dispărut subit la prânz, cel mai probabil nu au mai venit banii.

Regimul separatist de la Tiraspol ar putea capitula, scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu într-o analiză pentru DW Moldova. Cine vrea să vadă ultimul peisaj sovietic din „muzeul URSS” poate să meargă în Transnistria în următoarele două luni, îndeamnă autorul. Enclava separatistă a lui Putin dintre Odesa și Chișinău dă faliment. Regiunea transnistreană a rămas din nou doar cu gazul din conducte. S-a mai întâmplat asta iarna trecută. Oamenii nu mai primesc apă caldă, iar centralele termice din locuințe sunt închise și sigilate de către furnizorul de gaze. Doar la aragaz mai pâlpâie flacăra. De cinci zile, Transnistria a intrat în „regim de economisire a gazului”. Regimul separatist de la Tiraspol pur și simplu nu mai are soluții. Economia enclavei e în colaps. O altă problemă este că nici Chișinăul nu e pregătit să absoarbă economic brusc Transnistria, observă autorul. Acest tablou economic vizând Transnistria, are și un element politic colateral: în aproximativ o lună și jumătate în regiunea transnistreană vor avea loc „alegeri” în „sovietul suprem” (așa-zisul „parlament” de la Tiraspol). Iar conform unor informații neoficiale, Kremlinul va încerca în următoarea perioadă să se debaraseze de Vadim Krasnoselski și să-i fortifice pozițiile pseudo-ministrului transnistrean de externe, Vitalii Ignatiev, care este mult mai radical și loial Kremlinului.

Într-un editorial pe Cotidianul, Alexandru Tănase se referă la situația din Georgia. La fel ca și noi, moldovenii, georgienii trăiesc drama unei identități suspendate între două lumi — între un Est care îi trage spre sine cu umbrele trecutului și un Vest care îi cheamă cu promisiunea libertății. Și, poate, tocmai în această tensiune se joacă nu doar destinul lor, ci și fragila noastră speranță că libertatea poate fi păstrată fără a fi plătită mereu cu suferință. În Georgia, la fel ca și în Moldova, influența Rusiei se mai manifestă printr-un arsenal sofisticat de soft power. Narațiunile promovate sunt adaptate sensibilităților locale: religie, identitate națională, tradiționalism. Biserica Ortodoxă din Georgia joacă un rol central în acest proces. A devenit un actor politic informal, cu o agendă adesea paralelă cu obiectivele democratice ale statului. Rusia a reușit în Georgia, de altfel ca și în Moldova — să transforme Biserica Ortodoxă dintr-un actor spiritual într-unul ideologic, care acționează în tandem cu mesajele Kremlinului. Laboratoarele propagandistice ale Kremlinului promovează așa-numiții „lideri alternativi” — figuri controversate, oligarhi cu surse netransparente de influență și conexiuni opace, care, prin mijloace specifice de soft power, sunt împinși strategic în spațiul politic al unor state vulnerabile. Alegerile din Georgia nu reprezintă un episod politic izolat, ci trebuie interpretate în contextul mai larg al confruntării strategice desfășurate de Federația Rusă împotriva valorilor și instituțiilor lumii occidentale. Ele fac parte dintr-un ansamblu de acțiuni hibride menite să slăbească reziliența democratică a statelor aflate în vecinătatea imediată a Rusiei, subliniază autorul.