Cu toate că scrutinul nu a fost marcat de discuții foarte aprinse, alegerile din 24 septembrie ar putea avea repercusiuni interne și internaționale majore, notează Mediafax. Marea întrebare, atât pentru germani, cât și pentru ceilalți membri ai Uniunii Europene este cum vor fi distribuite locurile în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german. Răspunsul va determina astfel nu doar posibilele combinații de partide care vor forma coaliția de guvernare, ci va da și direcția reformelor care vor fi aplicate în viitor blocului comunitar.

Alegerile din 24 septembrie din Germania vor avea, probabil, ca rezultat unul dintre cele mai fragmentate Parlamente pe care țara le-a avut în ultimele decenii. Cele mai mari două partide vor încerca să evite reînnoirea actualei coaliții de guvernare, ceea ce înseamnă că formațiunile mai mici vor avea un rol foarte important în formarea noului Executiv.

Structura ideologică a noii administrații va influența negocierile pentru reformarea Uniunii Europene, iar atunci când partea de sud a Europei va veni cu propriile propuneri de schimbare, o coaliție de centru-dreapta va fi mult mai sceptică decât una de centru-stânga. 

Coaliții haotice

În ultimii patru ani, Germania a fost guvernată de o coaliție alcătuită din cele mai mari două partide ale țării: Uniunea Creștin Democrată de factură conservatoare condusă de cancelarul Angela Merkel și Partidul Social Democrat progresist, în fruntea căruia se află fostul lider al Parlamentului  European, Martin Schulz. Cu toate că cele două formațiuni au reușit să lucreze împreună, politicile și viziunile lor diferă, iar nici una dintre ele nu mai vrea să se vadă mai departe blocată într-o coaliție cu cealaltă, după aceste alegeri. Ambele partide vor căuta să încheie înțelegeri cu grupările mai mici de pe scena politică, dintre care patru se află în strânsă competiție pentru locul al treilea în țară: Partidul Democratic Liber, Partidul Verzilor, Partidul de Stânga și euroscepticii de la Alternativa pentru Germania. Dacă sondajele de opinie din ultima perioadă sunt suficient de exacte și fiecare dintre acestea va reuși să câștige suficient de multe voturi încât să intre în Legislativ, Germania va fi pusă în fața celui mai fragmentat Parlament din ultimele decenii.

Principalele partide politice din Germania și poziția lor în alegerile naționale din 2017

Pe baza negocierilor anterioare post-alegeri, care în 2009 au durat o lună, iar în 2013 mai bine de trei luni, factorii decizionali din Germania ar putea avea nevoie de luni bune până când să se decidă pentru o formă a noului guvern. Între timp, țara va funcționa sub un guvern-substitut până când partidele reușesc să formeze alianțe funcționale. Deși CDU și SPD își doresc să evite actuala împărțire în coaliție, varianta rămâne, totuși, pe masă. O altă opțiune ar fi formarea unui guvern minoritar, în care un partid să guverneze singur, susținut, după caz, de alte formațiuni mici. Dat fiind climatul politic consensual al Germaniei, acesta ar fi un caz destul de neobișnuit, însă nu poate fi total exclus.

Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, partidul Angelei Merkel - Uniunea Creștin-Democrată (CDU) -, și filiala bavareză a acesteia - Uniunea Creștin-Socială (CSU) -, se vor plasa pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 36%.

Pe locul doi în intențiile de vot se situează Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost președinte al Parlamentului European, cu 23%.

Pe locul al treilea, cu 10% din intențiile de vot, se poziționează formațiunea Die Linke, care are o doctrină de stânga, urmată de Partidul Democraților Liberi (FDP, centru-dreapta), cu 9%, și de partidul eurosceptic Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta), tot cu 9%. Formațiunea Alianța '90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stânga) este creditată cu 8%.

Care sunt mizele pentru Europa

În Germania, spre deosebire de recentele alegeri din Franța și Olanda, există un risc minor ca guvernul să includă și reprezentanți naționaliști sau eurosceptici. AfD ar putea câștiga câteva mandate în Bundestag, dar probabil că majoritatea celorlaltor partide vor refuza să colaboreze. Între timp, Partidul de Stânga va încerca și el să-și găsească aliați, deși scenariul cel mai plauzibil este acela că va deveni parte a unei alianțe mai largi de centru-stânga. În vreme ce scrutinul din Germania nu ridică aceleași amenințări la adresa stabilității zonei euro, cum s-a întâmplat în Franța și Olanda, următoarele alegeri din Germania vor avea un rol important în determinarea viitorului UE.

Din postura de cea mai mare economie europeană, Germania va avea un rol semnificativ în negocierile reformării UE. Astfel, componența ideologică a Executivului său va fi o piesă crucială în puzzle-ul reconstrucției europene. În ultimele săptămâni, Franța, Italia și Spania au făcut fiecare propuneri în acest sens, inclusiv planuri pentru a crește investițiile în interiorul comunității și reintroducerea măsurilor de distribuire a riscurilor între statele membre. Parisul a anunțat și că va păstra propunerile suplimentare pentru reformarea zonei euro până după alegerile din Germania, pentru a le putea discuta împreună cu Berlinul.

Astfel, cine deține controlul în Parlamentul German va influență negocierile și eventualele compromisuri între blocurile nordic și sudic ale UE. Dacă alegerile se soldează cu o coaliție de centru-dreapta condusă de CDU, Guvernul va adopta probabil o viziune sceptică în privința propunerilor prezentate de Europa de Sud. O coaliție de centru-stânga cu SDP în prim plan, însă, ar fi mai deschisă la acestea. Însă indiferent de cine se află la conducere, Germania și alte state din centrul și nordul continentului vor fi refractare la posibilitatea de a împărți riscurile cu țările din sud. Chiar dacă Berlinul nu se opune în totalitate propunerilor Europei de Sud, mai mult ca sigur va cere control mai strâns și schimbarea politicilor fiscale din zona euro - o concesie pe care țările sudice n-o vor accepta.

Sudarea noii coaliții de la Berlin va influența și dezbaterile pe o varietate de probleme ale UE. De exemplu, în legătură cu creșterea procentului din PIB destinat Apărării, CDU este mult mai dispus să crească cheltuielile militare decât SPD. Când vine vorba de Brexit, majoritatea partidelor din Germania se aliniază în mai multe aspecte: sunt în favoarea ajungerii la o înțelegere cu Marea Britanie, și sunt de acord cu faptul că viitoarele relații ale blocului cu Regatul ar trebui să prevadă mai puține beneficii decât statutul de membru pe care Uniunea îl garantează. Oricum ar fi, Londra ar prefera un guvern condus de CDU decât unul în fruntea căruia să se afle SPD, dat fiind backgroundul lui Schulz de fost președinte al Parlamentului European și puternica sa implicare în apărarea blocului și a instituțiilor sale.

Dar nu doar marile partide vor afecta subiecte de nivel continental. În funcție de poziția Cabinetului, partenerii minoritari din coaliție ar putea să modeleze unele dintre deciziile Berlinului. FDP, de exemplu, va rezista probabil tipului de mișcări protecționiste propuse de Franța, în vreme ce Partidul de Stânga va împinge spre cheltuieli guvernamentale puternice și taxe mai mari pentru corporații. Abilitățile acestor formațiuni de a sculpta politicile publice vor fi, desigur, limitate, dar nu ar trebui să fie complet subestimate. 

Citiți continuarea pe gandul.info