Acțiuni ce țin de tranzacțiile frauduloase din sistemul bancar, deofshorizarea economiei și consolidarea statalității se numără printre prioritățile celor doi candidați la funcția de președinte – Igor Dodon și Maia Sandu.

Igor Dodon a declarat anterior în timpul unor dezbateri electorale că primul său decret în calitate de președinte va fi cel de anulare a legii prin care creditele acordate sistemului bancar au fost transformate în datorie de stat.Al doilea decret va ține de crearea unui mecanism de consultări trilaterale Republica Moldova-Rusia-UE. Iar al treilea se va referi la interzicerea organizațiilor unioniste și înlocuirea obiectului de studii Istoria Românilor cu Istoria Moldovei.

În același timp, Maia Sandu a declarat pentru Radio Chișinău că prima sa prioritate va ține de investigațiile furtului de proporții din sistemul bancar. A doua prioritate ține de reforma organelor de drept în interiorul țării. Ea a declarat că va veni și cu o serie de inițiative legislative cum ar fi  ”deofshorizarea economiei”.

Aceste priorități pot fi promovate, dar nu șeful statului este factorul decizional,a comentat pentru Radio Chișinău fostul judecător la Curtea Constituțională Nicolae Osmochescu. Prin decrete prezidențiale, despre care vorbește Igor Dodon, nu pot fi abrogate nici legi, nu pot fi constituite mecanisme internaționale și nici nu poate fi schimbată disciplina de studii, potrivit expertului.

”Ele toate sunt constituționale, în fond, ca procedură de inițiativă, de promovare. Dar nu sunt în competența de soluționare de către președinte. Acestea sunt competențele Guvernului și ale Parlamentului”, potrivit lui Nicolae Osmochescu.

Și fostul judecător la Curtea Constituțională Victor Pușcaș susține că unele promisiuni electorale, precum cea de anulare a unor legi, nu pot fi realizate în mod direct de șeful statului. Totuși, el menționează că președintele Republicii Moldova are suficiente pârghii pentru a-și promova inițiativele.

”În campanii sunt exprimate scopurile care pot fi obținute în mandatul respectiv. Președintele nu poate abroga o lege sau alta, dar poate contesta legea, poate introduce inițiativa legislativă în parlament pentru a o promova, poate apărea în fața parlamentului cu mesaje ca să explice problema dată. Metode de a-și atinge scopul sunt foarte multe, metode legale. El este șeful statului, are mari atribuții în politicii externe, apărare și alte domenii. El nu are atribuții directe în domeniul economiei, spre exemplu, dar președintele este în drept să participe la lucrările parlamentului și să prezinte mesaje privind problemele principale ale statului. Dacă direct nu poate influența problemele economice, are o sumedenie de pârghii prin care poate aduce la cunoștința societății problemele care îngrijorează populația”, susține Victor Pușcaș.

Potrivit Constituției, președintele este Comandantul suprem al forțelor armate și deține unele atribuții în domeniul politicii externe. Șeful statului este cel care propune candidatura la funcția de prim-ministru, dar este o obligat să o propună pe cea înaintată de o majoritate parlamentară. Poate suspenda acte ale Guvernului, până la o hotărâre a Curții Constituționale și decide numiri  în anumite funcții publice.