Ca să putem înțelege mai bine de ce Chișinăul nu a reușit până acum să ajungă la o înțelegere cu Moscova în privința furnizării gazelor naturale, autorul le recomandă cititorilor să facă abstracție de declarațiile politicienilor, să discearnă aspectele pur economice de cele politice ale problemei în cauză… Profitând de monopol, „Gazprom” insistă ca Guvernul moldav să semneze un contract de aprovizionare cu gaze naturale pe termen lung la un preț conjunctural, împovărător, abandonând formula de stabilire a prețului din contractul precedent, expirat la 30 septembrie. Experții au observat o sincronizare a presiunilor asupra Chișinăului între „Gazprom” și Centrala de la Cuciurgan. Guvernul Nataliei Gavrilița e îndreptățit să nu accepte aceste condiții abuzive, să mizeze pe surse alternative de gaze naturale care au apărut după darea în folosință a gazoductului Iași-Chișinău, apelând și la ajutorul UE, pregătind pachetul de asistență pentru cetățenii cu venituri insuficiente, care nu vor putea suporta eventuala majorare a tarifelor la energie. Restul e „politică”, punctează autorul. De altfel, Maia Sandu a abordat problema gazelor naturale la întâlnirea cu Dmitri Kozak, pe care l-a invitat, pe 11 august, la Chișinău. Întrebat de jurnaliști despre o posibilă întâlnire dintre Sandu și Putin, șeful adjunct al Administrației prezidențiale ruse a răspuns că aceasta poate avea loc numai după ce se ajunge la înțelegere în problemele discutate, subliniind că Rusia are și ea interesele sale. O spunem pentru cei care îi reproșează guvernării că și-a amintit prea târziu de gaze”, scrie editorialistul Nicolae Negru.

„Criza gazelor: Situația este gravă, critică, dar gestionabilă. Este greu, dar nu imposibil, opinează în acest context și expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Criza gazelor, cu care ne confruntăm în prezent, nu este doar problema Republicii Moldova, dar este a întregii regiuni. Expertul susține că soluțiile pe care le are Republica Moldova pentru prețul gazului sunt în mare parte de ordin politic și nu economic. „Este o situație neplăcută, una grea, dar gestionabilă și trebuie să dăm dovadă de inteligență”, a spus economistul. În opinia expertului, astăzi Republica Moldova nu mai poate fi șantajată pe segmentul energetic. Presiunea și povara energetică este incomparabil mai mică decât acum 10-15 ani. Majorarea prețurilor este ceva neplăcut pentru populație, însă situația nu este imposibilă de gestionat. Presiunea prețurilor resurselor energetice asupra economiei, asupra populației și asupra Bugetului Public Național este de patru ori mai mică decât acum 15-20 de ani”, susține expertul.

„Șefi interimari la procuraturile specializate: Cine sunt și ce averi declară a analizat portalul Anticorupție.md. Consiliul Superior al Procurorilor a numit, vineri, șefii interimari la Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Speciale. Astfel, la Procuratura Anticorupție a fost numit șefă interimară Elena Cazacov, iar șef adjunct interimar, Ion Munteanu. La șefia PCCOCS a fost numit Sergiu Russu, iar funcția de adjunct interimar va fi asigurată de Vladislav Bobrov„. Detalii găsiți pe Anticorupție.md.

Iar portalul Agora.md amintește de cele mai răsunătoare dosare ale politicii moldovenești. „Cine sunt foștii demnitari găsiți nevinovați, eliberați înainte de termen sau dați de ani buni în căutare. Au fost motive de breaking news și au făcut prima pagină a tuturor publicațiilor, însă ... cam atât. Cele mai răsunătoare dosare din istoria țării au vizat politicieni, oameni de afaceri, foști miniștri, precum și conducători ai organelor de forță. Niciunul dintre ei nu a pledat vinovat pentru faptele imputate. Dacă la început, dosarele au fost în atenția opiniei publice, cu timpul au rămas în umbră, multe neavând vreo finalitate. Cu toate că acuzațiile de corupție, spălare de bani și abuz în serviciu au fost dure, procurorii nu au reușit întotdeauna să demonstreze vina celor pe care i-au reținut. Totodată, în timp ce unii foști demnitari sau oameni de afaceri s-au ales cu pedepse cu închisoarea, alții au plecat din țară, refuzând până astăzi să se prezinte în fața justiției”. Publicația amintește în acest material de dosarele Pasat, Filat, Platon, Plahotniuc, Șor și alții.