O idee pur populistă, care s-ar plia pe repulsia cetățenilor față de politicieni – meritul exclusiv al activității PD în parlamentul precedent”, notează autorul, care mai observă că formațiunea a împânzit capitala cu panouri publicitare în care apar candidații partidului pe circumscripții uninominale cu sloganul de reducere a numărului deputaților de la 101 la 61. ”Așa un truc – de a face campanie în afara campaniei electorale, care începe abia pe 25 ianuarie. Deci, panourile cu trandafiri și mutrele candidaților stau afișate, dar asta nu e campanie!”, subliniază Victor Ciobanu.

Portalul Agora compară declarațiile recente și pe cele de acum câteva luni ale președintelui Parlamentului Andrian Candu, referitoare la certificatul de integritate eliberat lui Ilan Șor. ”Democratul Andrian Candu, încă în octombrie 2018, dădea asigurări că Ilan Șor nu va ajunge în Parlament, pentru că va trebui să obțină un certificat de integritate. Chiar și așa, primarul degrevat de Orhei a obținut documentul și a fost înregistrat în cursa electorală”, subliniază Agora. Ieri, Andrian Candu a negat că ar fi spus vreodată că certificatul de integritate ar fi fost introdus pentru a-l împiedica pe Șor să se încrie în cursă și, respectiv, să ajungă deputat în Parlament. „Eu am zis altceva. Eu am zis că faptul că foarte mulți acuzau, în special opoziția, că certificatele de integritate vor fi un instrument, barieră, piedică pentru înregistrarea candidaților, ceea ce nu s-a întâmplat”, îl citează Agora pe Candu.

Analistul Iulian Chifu face pentru portalul Deschide unele concluzii pe marginea vizitei la Chișinău a Ministrului român al Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu.

”La reuniunea pe care oficialul de la București a avut-o cu opoziția și reprezentanții oficiali ai puterii declarat pro-europene(dar mai nou și pro-Moldova) mesajul a fost unanim: mențineți cursul pro-european, nu blocați alcătuirea unei coaliții pro-europene după alegeri pentru că aceasta e alegerea României și pentru că, în fiecare alt caz – câștigul unei puteri anti-europene-proruse socialiste, câștigul unei puteri declarat pro-europene dar care acționează ne-european, ne-democratic, subminând interesele românești sau pozițiile celor ce se autodeclară de identitate română sau care au cetățenia română, blocarea unei asemenea majorități pro-europene de orice categorie de forțe – Bucureștiul oficial va fi obligat să se poziționeze la nivel bilateral, ca și la nivel european”, subliniază Iulian Chifu.

”După valul de decizii populiste și cu tentă electorală, se poate pune cruce pe programul cu FMI”, afirmă analistul Veaceslav Negruță, într-un interviu pentru Europa Liberă. ”Încă în luna iulie, imediat după decizia Parlamentului de a adopta legea amnistiei capitalurilor, președintele Parlamentului a zis că Fondul să vină deja după alegeri și atunci vom continua discuțiile. Din păcate, valul de decizii populiste și cu tentă electorală pronunțată, care a fost promovat în ultimele luni, practic, nu mai lasă loc și spațiu de reactivare a acestui program pe care îl are Republica Moldova cu FMI și prevede și anul 2019. (…) Punctul de pornire, cel de unde s-a oprit dialogul cu FMI în august 2018, nu mai este valabil. S-au schimbat prea multe date inițiale și prea multe condiții care au stat la baza acelui memorandum sau program semnat în 2016”, menționează analistul.

Portalul Mold-Street notează că, în anul 2018, pentru plata dobânzilor la angajamentele interne și externe autoritățile au cheltuit 1,5 miliarde lei, cu circa 22% mai mult ca în 2017 și de aproape trei ori mai mult ca în 2014, după cum arată un raport al Ministerului Finanțelor.

Astfel serviciul datoriei a costat mai mult decât a alocat Guvernul pentru programul Drumuri bune pentru Moldova din 2018. Cea mai mare parte din aceste cheltuieli au fost pentru serviciul datoriei interne, care a costat peste 1,12 miliarde de lei, iar al celei externe - circa 380 milioane lei. Astfel serviciul datoriei interne costă de trei ori mai scump, decât al celei externe. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, pe parcursul anului 2018, datoria de stat s-a majorat cu circa 352 milioane lei și a trecut de nivelul de 52 miliarde de lei, aproape dublu față de nivelul de la finele anului 2014, mai scrie Mold-Street.

Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a respins categoric posibilitatea, sub orice formă, de reunire a Transnistriei cu Republica Moldova, scrie publicația Timpul, cu referire la un interviu pentru „Adevărul european”. „În opinia mea, astăzi este deja imposibil … Transnistrenii au votat pentru independența republicii moldovenești transnistrene cu aderarea ulterioară la Federația Rusă, însă nu poate fi vorba de aderare până când nu este recunoscuta independența noastra de către comunitatea internațională”, a spus Krasnoselski. El a recunoscut că Transnistria desfasoara o armonizare a legislației sale cu cea a Rusiei, în ciuda faptului că Moscova nu a recunoscut oficial independența transnistrenilor, mai notează Timpul.