În această perioadă, instituția bancară a fost supusă mai multor evenimente cu impact negativ, de la oferirea creditelor neperformante, la raidurile corporative, cu pierderea pachetului de control din partea statului în final, se mai arată în studiul Expert Grup. 

Una dintre deciziile Guvernului care a dus la destabilizarea situației Băncii de Economii, pe atunci cu capital majoritar de stat, a fost preluarea băncii falimentare Investprivatbank, în 2009. Au urmat raidurile corporative, în 2011-2012, care au periclitat activitatea băncii, fiind create, la un moment dat, două consilii de administrare, generând astfel un blocaj administrativ, se arată în raportul Expert Grup. Totuși, impactul cel mai nefast l-au avut creditele neperformante oferite de bancă, pentru care fostul președinte al BEM, Grigore Gacichevici, este cercetat penal.

În august anul trecut, cota statului la Banca de Economii s-a redus de la 56 la 33 la sută. Pierderea pachetului de control din partea statului, prin realizarea emisiunilor suplimentare la care a decis să nu subscrie, a creat un precedent riscant, prin care Guvernul ar putea pierde și în viitor pârghiile de influență asupra companiilor cu capital public, susține Alexandru Fală.

Decizia Guvernului de a nu participa la emisia suplimentară de acțiuni la Banca de Economii a fost corectă din punct de vedere al securității financiare a statului și al viitorului băncii, declara în septembrie 2013 Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu. Potrivit autorităților, această hotărâre a permis statului să păstreze pachetul de blocaj la bancă și să atragă investiții, care vor permite dezvoltarea instituției.

Ce mai bună soluție în cazul BEM, ar fi fost, în opinia autorului studiului, recapitalizarea băncii, urmată de instituirea unui management eficient și privatizarea transparentă. Datele documentului mai arată că, Banca de Economii se confruntă în continuare cu un volum mare de credite neperformante, de aproximativ 60 la sută, și are o activitate de creditare scăzută.