Europa Liberă publică un interviu cu fosta europarlamentară Monica Macovei, în trecut Ministră a Justiției în România, care afirmă, în legătură cu situația din Republica Moldova, că „Este dreptul cetățenilor să aibă parte de procurori și judecători independenți”. Referitor la evaluarea performanțelor procurorului general, pe care intenționează să o facă noua guvernare de la Chișinău, Monica Macovei subliniază că „dacă procurorul general din Republica Moldova, că vorbim de legea adoptată prin care se introduce un mecanism de evaluare a activității procurorului general, inclusiv evaluarea managementului, păi din 2019 e procuror general, suntem în 2021, aproape 3 ani de zile, există vreun dosar anticorupție mare, anticorupție politică sau antifraudă? Nu! Zero. (…)  Ce-ai făcut tu în aproape 3 ani de zile? N-ai făcut niciun dosar. Tu ai managementul tuturor procurorilor, da, poți să spui că procurorii nu și-au făcut treaba, că au fost leneși, că nu au fost profesioniști ș.a.m.d., de ce nu i-ai dat afară sau de ce nu ți-ai dat tu demisia? Adică e foarte simplu aici, evaluarea e foarte simplă și e foarte binevenită.”

Președinta Comisiei juridice, deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Olesea Stamate, a vorbit într-un interviu pentru MoldovaCurata.md despre prevederile proiectului de modificare a legislației cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, unele criticate de societatea civilă. Ea a argumentat că breșele în legislație, mai ales în ceea ce privește declararea valorii reale a bunurilor, au fost observate de experții europeni, astfel că UE a condiționat plata celei de-a doua tranșe de asistență macrofinanciară de modificările legii în această privință. Totodată, ea critică activitatea ANI și subliniază că se vor introduce prevederi care să permită demiterea conducerii Autorității, înainte de expirarea mandatului, pe motive de lipsă de performanțe. „Din păcate, sunt dosare care sunt pe raft de un an și jumătate, de doi ani, dosare în care probabil nu ar fi nevoie de aceste modificări legislative ca să poată fi întreprinse măsuri în privința acestor persoane. Și cu legislația în vigoare este posibilă sancționarea lor. Dar aceste dosare sunt ținute pe raft. Și de aici cred că vine cea mai mare neîncredere față de activitatea ANI. Deci, există o tendință de a da preferințe – pe ăștia îi atingem, iar pe ăștia nu-i atingem”, a subliniat Olesea Stamate.

Adevărul publică un studiu, potrivit căruia „Construcția Complexului Hidroenergetic Nistrean a afectat flora și fauna Nistrului”. Printre efecte se numără reducerea debitelor maxime, cu aproximativ 30%, și apariția efectului pulsatoriu, cunoscut sub numele de hydropeaking, atunci când nivelul apei din râu crește sau scade în funcție de deversările hidroenergetice. De asemenea, s-a observat răcirea apei râului în perioada caldă și încălzirea în perioada rece a anului, reducerea nivelului de substanțe nutritive, fluctuații semnificative ale nivelului de oxigen și supraaglomerarea cu vegetație a râului. Acestea sunt câteva dintre concluziile preliminare ale studiului privind impactul social și de mediu al Complexului Hidroenergetic Nistrean asupra râului Nistru, comandat de PNUD Moldova și elaborat de o echipă de experți independenți, la inițiativa Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cu sprijinul Suediei. Concluziile studiului vor face subiectul negocierilor din octombrie cu partea ucraineană, mai notează sursa citată.

Moldova.org publică un reportaj despre „Satelitul moldovenesc care va zbura în spațiu cu rachetă SpaceX”. „Pe masa unui mic laborator din cadrul Universității Tehnice din Moldova se află un container de culoare neagră. Un tânăr cu mască și mănuși medicale deschide partea laterală și foarte atent scoate un cub. Acesta are muchia de 10 centimetri și fațete laterale negre și lucitoare care, la prima vedere, seamănă cu ecranele televizoarelor de ultima generație. Pe partea de sus a cubului este inscripționat „TUMnanoSAT”. Este primul nanosatelit făcut în Republica Moldova, elaborat timp de aproape trei ani de o echipă de cercetători de la Centrul Național de Tehnologii Spațiale. Pe racheta Falcon 9 a companiei lui Elon Musk, satelitul va fi transportat în spațiu și lansat pe orbită de la Stația Spațială Internațională”, relatează jurnaliștii.