Despre așteptările electoratului după ce Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale scrie George Damian, într-un articol pentru Adevărul, intitulat ”Pendulul speranței la Chișinău”. ”Victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale confirmă în acest moment existența unei majorități electorale care favorizează apropierea Republicii Moldova de Europa Occidentală, dar rămâne întrebarea cum se va transforma această voință a electoratului în proiecte reale. Au mai existat astfel de majorități electorale în Republica Moldova în trecut – „geopolitica” are această capacitate de mobilizare la Chișinău. Un eșec eventual ar produce o nouă mișcare de recul în sens invers la Chișinău, în condițiile în care electoratul nu mai are răbdare și tendința pendulului politic de aici este de a oscila din ce în ce mai rapid.  Pe scurt: Maia Sandu se află sub o presiune imensă de a își dovedi capacitățile politice într-un timp foarte scurt. Promisiunile din campania electorală au fost vagi și problemele Republicii Moldova sunt imense, însă cu atât mai mult există un nivel foarte ridicat de așteptări. Nu am mai luat în calcul pandemia în plin avânt, geografia legislativă și politică locală, interesele și proiectele Rusiei și Germaniei pentru regiune ca și multe alte variabile. Maia Sandu a fost investită cu un imens capital de încredere, are toate ușile deschise și toată lumea așteaptă să vadă ce va face cu adevărat”, subliniază autorul.

 „A susține că Rusia și-a dat OK-ul ca Maia Sandu să devină președinte este o prostie. O altă prostie este să spui că România nu a făcut nimic pentru această victorie”, afirmă Cristian Hrițuc, fost consultant politic în R. Moldova, într-un interviu pentru Podul.ro. ”Dacă o luăm metodic, România a fost unul din pilonii principali care au dus la schimbarea regimului Voronin. România, prin președintele Traian Băsescu, l-a forțat atunci pe Voronin să depună cererea de aderare la UE. (…) De la cetățenia română acordată moldovenilor, la faptul că au fost oferite autobuze școlare, la faptul că au primit ajutoare materiale pentru a-și reconstrui casele afectate de inundații, an de an România a pompat bani. Ce vreau să zic: banii ăștia s-au dus în chestiuni utile pentru cetățeni, i-au făcut pe cetățeni să vadă diferența dintre un stat ancorat în Uniunea Europeană și statul moldovean. Faptul că, prin intermediul pașaportului românesc, au avut posibilitatea să plece în Diaspora și să vadă ce înseamnă Vestul, i-a maturizat ca cetățeni moldoveni care făceau parte dintr-un spațiu ex-sovietic. Ăsta este adevărul. România a jucat acolo, în ultimii ani, inclusiv prin investiții strategice, avem prima bancă privată românească ce a cumpărat cea mai mare bancă din Moldova, avem bani băgați în infrastructură, avem bani băgați în energie. Nu se poate spune că România nu a făcut nimic de-a lungul anilor”, afirmă Cristian Hrițuc.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției și fost președinte al Curții Constituționale, spune că potrivit legislației, învestirea noului președinte trebuie să aibă loc în termen de 45 de zile de la data alegerilor, dar nu mai devreme de expirarea mandatului actualului președinte. Mandatul lui Igor Dodon expiră în data de 23 decembrie. Mandatul președintelui ales, Maia Sandu, urmează a fi validat până la sfârșitul lunii decembrie. Referitor la eventuala dizolvare a Parlamentului, Alexandru Tănase subliniază că ”victoria Maiei Sandu înseamnă mult mai mult decât schimbarea unui președinte, are o semnificație mult mai mare. Și atunci, politicienii care cu adevărat privesc politica ca o activitate în beneficiul societății trebuie să fie conștienți de schimbarea care s-a produs. Din aceste considerente, eu cred că problema dizolvării parlamentului nu trebuie lăsată în zona juridică, dar trebuie să fie tranșată de oamenii politici foarte conștient, să fie o decizie politică asumată a întregii clase politice că sistemul parlamentar necesită a fi respectat și atunci soluțiile juridice se vor găsi mult mai repede.”

Deputații admit mai multe scenarii, atunci când vine vorba despre formarea unei noi majorități parlamentare, în contextul în care cea a democraților cu socialiștii s-a surpat, relatează TV8. În timp ce unii deputați vorbesc deja despre o alianță ascunsă, în Legislativ, aceștia evită să ofere mai multe detalii, precizând că acest lucru va fi vizibil în cadrul ședințelor plenare, în special, la votarea proiectelor de lege. Totuși, alții aleși ai poporului, în special cei de la PAS și Platforma DA, susțin ferm că, în situația actuală, alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile.