„Ucraina, presată și dinspre sud: s-au pus în mișcare și trupele rusești din Transnistria”, titrează Adevărul. Potrivit publicației, mobilizări de trupe rusești au fost observate nu doar la frontiera estică a Ucrainei, ci și mai la sud, în Transnistria, care se mărginește cu aceasta. Imagini din satelit publicate de canalul Nexta Telegram, cu sediul în Polonia, arată o coloană de blindate în perimetrul aeroportului militar din Tiraspol. De la Tiraspol până la frontiera cu Ucraina nu sunt mai mult de 13 km distanță, indică experții Nexta, citați anterior de agenția oficială ucraineană de presă Ukrinform. Rusia dispune în Transnistria oficial de un efectiv de aproximativ 1.700 de militari, în principal în cadrul Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Dar capacitatea reală a contingentului rusesc din regiunea transnistreană, care are frontieră comună cu Ucraina, nu este cunoscută. Chiar dacă reprezintă o fâșie de pământ, cu o populație și o economie pe măsură, Transnistria are o poziție strategică importantă și reprezintă un cap de pod ideal pentru o ofensivă împotriva Ucrainei, apreciază experții Nexta.

„Încleștați pe viață și moarte în lupta pentru putere, politicienii noștri seamănă cu niște gotcani care nu aud decât propriile voci și nu-i preocupă noul pericol apărut între timp, în vecinătatea Republicii Moldova, un pericol mult mai mare decât pandemia de Covid-19”, scrie editorialistul Nicolae Negru în Ziarul Național. El atrage atenția că, „odată cu venirea primăverii, Rusia concentrează trupe militare la frontiera cu Ucraina, ceea ce nu s-a mai întâmplat după 2014, când a fost anexată Crimeea și ocupate regiunile ucrainene estice, Donețk și Luhansk. În același timp, Moscova acuză Kievul că nu și-ar îndeplini angajamentele de încetare a focului în Donbas, că ar pune la cale „acțiuni provocatoare periculoase” în regiune, după cum s-a exprimat Putin într-o discuție telefonică cu Erdogan. Nu lipsesc nici amenințările că Rusia ar putea inerveni pentru a-i apăra pe rușii din autoproclamatele „republici populare”, în cazul în care viața acestora va fi pusă în pericol. (…)Spectrul unui război ruso-ucrainean alarmează toată lumea, cu excepția rușilor, deși ei vor fi primii care vor plăti prețul unei intervenții militare. Întrebarea „de ce Putin a masat armata la hotarul cu Ucraina, dacă nu are de gând să o atace?” rămâne fără răspuns. Un scriitor rus, Anton Pavlovici Cehov, a spus că „nu pui în scenă o armă încărcată, dacă nimeni nu are de gând să tragă cu ea”. Putin a pus-o și Europa așteaptă nervoasă, îngrozită, detunătura… Vă imaginați ce efect ar avea în acest moment declarația Maiei Sandu despre prezența ilegală a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova?”, se întreabă în final Nicolae Negru.

„Rusia este gata oricând să atace Ucraina. Infrastructura este gata, mai este necesară o asumare politică”, a atenționat expertul militar ucrainean, Mykhailo Samus, Directorul New Geopolitics Research Network de la Kiev, într-un interviu pentru site-ul www.tvrmoldova.md. „Dacă vorbim despre ceea ce se întâmplă în spațiul informațional, atunci aici asistăm la o nouă operațiune psihologică și informațională care urmărește tensionarea situației, instaurarea panicii și, ce este cel mai important, vor să aducă atmosfera până la momentul în care toți îl vor ruga pe Vladimir Putin să nu atace. Cauzele sunt foarte simple. Vladimir Putin este foarte îngrijorat de faptul că Joe Biden încă nu a luat legătura cu el. Cu alte cuvinte Putin vrea să atragă atenția asupra persoanei sale, că el controlează situația, că el este un factor foarte important în regiune. Dar Biden l-a sunat pe Zelensky și nu pe el, pe Putin. Acest lucru l-a înfuriat foarte mult. De asemenea l-a înfuriat și faptul că, în ultimele două luni, liderul de la Kiev a impus foarte multe sancțiuni contra mai multor apropiați de ai săi. (…) Dacă vorbim strict din punct de vedere militar, încă din 2017 Rusia este gata de o operațiune militară complexă contra Ucrainei. Această operațiune poate fi desfășurată din mai multe direcții, atât din nord, de la sud, de la est, din partea Belarusului sau chiar și din regiunea transnistreană”, a subliniat expertul ucrainean.

După ce Ziarul de Gardă l-a surprins, în vara anului 2020, că locuiește într-o casă impunătoare pe care nu o declarase, Corneliu Furculiță, președintele fracțiunii Partidului Socialiștilor din Parlament, a decis să înscrie imobilul în declarația de avere și interese personale, depusă la 31 martie, curent, scrie publicația. Bunul a fost înregistrat la Cadastru la doar două luni după ce ZdG i-a surprins pe deputat și pe soția sa la casa amplasată într-o suburbie a capitalei. Șeful socialiștilor din Parlament spunea atunci că terenul pe care se înalță casa aparține fiicei sale mai mari și că bunul imobil este o „investiție de familie”, iar la construcție au participat „mai mulți”. Deputatul a precizat atunci că imobilul nu a fost dat în exploatare pentru că se mai lucrează la el și că „cine va fi proprietar, noi vom decide”.

„Dilpomația, un lux costisitor” sau cum ambasadele R. Moldova au cumpărat automobile scumpe într-un an pandemic”, titrează portalul ModovaCurată.md. „3,5 milioane de lei - atât s-a cheltuit anul trecut pentru procurarea a cinci automobile noi pentru misiunile diplomatice ale R. Moldova. Achizițiile au avut loc într-un an pandemic în care statul s-a pomenit într-o criză a sistemului de sănătate, iar Guvernul a inițiat chiar și o campanie de colectare a fondurilor sub formă de donații pentru combaterea Covid-19. Autoritățile insistă că pentru aceste cumpărături nu au fost cheltuite resurse financiare suplimentare și că achizițiile erau necesare pentru „reînnoirea parcului auto”.