„Va depăși Republica Moldova instabilitatea politică?”, se întreabă profesorul universitar de la București, Radu Carp, într-o analiză publicată de Adevărul. „Dacă Curtea Constituțională va agrea ideea alegerilor anticipate, se va crea un precedent: un partid politic minoritar în Parlament ar reuși dizolvarea Parlamentului. Pe baza acestui precedent, se pot crea premisele unei instabilități foarte ușor de instaurat și perpetuat: șeful statului va putea oricând să dizolve Parlamentul atunci când un guvern în funcție demsionează, iar respectivul șef de stat dorește schimbarea majorității din Parlament. CCM ar trebui să cântărească din acest motiv cu mare atenție toate posibilele consecințe ale deciziei sale. (…) Viitorul Republicii Moldova arată foarte incert. Perspectiva prelungirii unui guvern interimar, fără multe prerogative, este singura certitudine din prezent. Ce va decide Curtea Constituțională este greu de anticipat dar soluția care va fi adoptată nu va putea oferi decât, eventual, o foaie de parcurs de ieșire din instabilitatea politică”, consideră autorul.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, expertul în drept constituțional, Alexandru Arseni, sugerează că hotărârea cabinetului de miniștri prin care cere instituirea stării de urgență, e doar pentru a încerca să se evite dizolvarea parlamentului. „Argumentele trebuie să fie foarte și foarte plauzibile, în legătură cu ce măsuri au fost întreprinse și nu au dat rezultatele scontate, pe un segment sau pe altul, și numai după aceea se decretează stare de urgență. (…) Ei simt și anticipează decizia Curții Constituționale, care va constata circumstanțele întrunite pentru a dizolva parlamentul, decizie care, în ultimă instanță, va aparține președintelui R. Moldova, dna Maia Sandu, care, poate sau nu poate, ea va decide. Și ca să nu se petreacă alegerile anticipate, iată, se solicită această stare de urgență, care nu este argumentată. Da, situația nu e bună, dar de ce nu s-au luat măsuri și care au fost greșelile, eșecurile?”, se întreabă conferențiarul universitar, Alexandru Arseni.

„Duble standarde // Dodon avertiza că un guvern demisionar nu este în drept să meargă în Parlament și să ceară instituirea stării de urgență”, titrează Ziarul Național. Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, avertiza că un guvern demisionar, așa cum este Executivul condus de Aureliu Ciocoi, nu are dreptul să ceară Parlamentului instituirea stării de urgență. Dodon a făcut aceste declarații după ce Consiliul Suprem de Securitate (CSS), condus de președinta Maia Sandu, a recomandat, pe 13 martie curent, instituirea stării de urgență pentru două săptămâni, amintește publicația, după ce ieri Guvernul interimar Ciocoi a anunțat că va cere Parlamentului instituirea stării de urgență. Ziarul Național îl citează și pe primarul de Bălți, Renato Usatîi, care a anticipat că Parlamentul ar putea vota insitituirea stării de urgență, deoarece Igor Dodon ar vrea amânarea alegerilor parlamentare anticipate cu cel puțin două luni.

Medicii salută decizia Guvernului interimar de a cere Parlamentului instituirea stării de urgență, relatează TVR Moldova. Specialiștii spun că sistemul de sănătate nu mai face față numărului mare de pacienți. Potrivit lor, deși instituirea stării de urgență va presupune o sistare temporară a activităților economice, viața oamenilor costă mult mai mult. Potrivit medicului Victor Cojocaru, tratamentul unui pacient în terapie intensivă la Spitalul Republican ajunge până la 300 de mii de lei.

Portalul Moldova Curată publică o investigație care arată că „O parte din banii europeni donați Găgăuziei pentru echipament medical a ajuns la o firmă creată urgent de un activist pro-rus de la Comrat”. „Comitetul Executiv de la Comrat a cumpărat, vara trecută, cu bani europeni, două aparate USG cu o sumă mult mai mare decât costul aparatelor la distribuitor. Firma cu care Bașkanatul a făcut tranzacția a fost creată cu 2 săptămâni înainte de încheierea contractului și a încasat în total 756 000 de lei. Dacă ar fi luat aparatele direct de la distribuitorul oficial din Moldova, Executivul ar fi plătit doar 600 000 de lei. Astfel, Bașkanatul a îmbogățit firma-intermediară, care pare să fi fost creată special pentru această achiziție, cu 156 000 de lei”.