În Adevărul, jurnalistul din România, George Damian, se întreabă dacă mai există „O nouă speranță pentru Republica Moldova?”, în contextul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie și diverselor soluții promise de către diverși concurenți. „Pe lângă speranță multă există și memorie foarte puțină la Chișinău. Când vine vorba de Republica Moldova și la București avem exact aceleași chestiuni: multă speranță și memorie scurtă. În afară de asta politicienii de la București se reped să sprijine orice nouă speranță care se ridică pe firmament, fără să se învețe minte vreodată. Politica în Republica Moldova se învârte de zeci de ani într-un cerc vicios care nu aduce nici un fel de schimbare. Speranță – dezamăgire, speranță – dezamăgire și tot așa. Parcă acesta este adevăratul plan pentru menținerea Republicii Moldova într-o zonă gri la marginea Uniunii Europene, fără nici o șansă reală de remediere”, constată autorul. Însă, încheie pe o notă optimistă: „Dar mai avem o speranță. Este impresionantă de fiecare dată mobilizarea la vot a cetățenilor Republicii Moldova și respingerea unei încadrări definitive și ireversibile în spațiul de influență al Federației Ruse. În ciuda lipsei de imaginație și a incapacității clasei politice, fie ea de la București sau Chișinău, alegătorii din Republica Moldova nu au oferit încă o majoritate parlamentară care să accepte dincolo de orice îndoială și să pună în aplicare proiectele Moscovei din regiune. Prezența crescută la vot, mai ales în secțiile din Europa va permite verificarea în practică a actualei speranțe de la Chișinău”.

În editorialul său pentru Ziarul Național, Nicolae Negru scrie despre „Corupția și geopolitica”. Autorul  face referire la o declarație a lui Vladislav Kulminski, membru al Consiliului Suprem de Securitate de pe lângă președintele Republicii Moldova. „Întrebat de un jurnalist dacă Unirea se va produce din cauza că Republica Moldova va eșua ca stat sau datorită faptului că, treptat, majoritatea cetățenilor vor dori Unirea cu România, el a răspuns: „Mă tem că, dacă noi vom eșua ca stat, în cazul ăsta o să avem război…”. Explicația sa schematică e următoarea: ne aflăm într-o zonă geopolitică de „turbulență maximă”, unde se intersectează interesele multor state importante, iar dreptul internațional nu mai funcționează ca în perioada războiului rece și „nimeni” nu respectă nici măcar niște „reguli de bază”. Aceasta a dus la anexarea Crimeii de către Rusia, în pofida memorandumului de la Budapesta, semnat de SUA, Marea Britanie și Rusia însăși, garantându-i Ucrainei independența și integritatea teritorială. Dacă Republica Moldova va eșua și se va prăbuși ca stat, aceasta va atrage „corbii” internaționali, creându-se o situație periculoasă. De aceea, nu suntem în drept să admitem falimentarea statului nostru, care, din punctul de vedere paradoxal al domnului Vladislav Kulminski, „este foarte și foarte viabil”, scrie Nicolae Negru. Jurnalistul, însă, atenționează, că numai Rusia ar putea fi statul ce ne-ar putea ataca, întrebându-se pe final dacă „nu cumva cauza principală a infirmității statului moldav e în altă parte, decât o căutăm noi în aceste alegeri anticipate? Nu e cumva în geopolitica de care fugim în ultima vreme?”.

TVR Moldova publică un interviu cu senatorul român Radu-Mihai Mihail, liderul grupului USR din Senatul de la București, care a opinat că „cetățenii Republicii Moldova au ales UE, pentru că se află în număr mare în Europa, muncind și trăind acolo. Au descoperit ce înseamnă drepturile și libertățile pe care UE le aduce. Față de celelalte alegeri, aș spune că partenerul din UE care susține R. Moldova și care se va asigura că R. Moldova are un parcurs european corespunzător este România”, a spus acesta. Senatorul român a mai subliniat, în legătură cu scrutinul anticipat din 11 iulie, că „pentru prima oară, Republica Moldova are în față o răscruce foarte bine definită, între a alege o cale europeană, cu parcurs rapid, și a rămâne într-o zonă neclară, undeva la marginea UE și la marginea sferei de influență a Rusiei”.

Ambasadorul Letoniei la Chișinău, Uldis Mikuts, a oferit un interviu pentru MoldovaCurata.md în care a remarcat că „organele de drept din Moldova trebuie să efectueze o investigație deplină asupra acestui caz de fraudă bancară. Gestionarea și finalizarea acestui caz reprezintă hârtia de turnesol a luptei împotriva corupției. (…) Desigur, acest caz este foarte vizibil, pentru că deși a avut loc cu mai mulți ani în urmă, nimeni nu a fost adus în fața justiției. Dosarul de la Curtea de Apel al lui Ilan Șor a fost amânat de mai mult de 30 de ori. Acest fapt nu creează o imagine prea pozitivă sistemului de justiție și afectează încrederea din partea partenerilor de dezvoltare, a investitorilor față de stat și față de sistemul de justiție, ceea ce înseamnă că investitorii ar putea să treacă pe alături. Astfel, cetățenii acestei țări nu vor beneficia de investiții, de locuri noi de muncă”, a subliniat Ambasadorul Letoniei.