Controlul imigrației și relansarea celei mai mari economii a Uniunii Europene sunt principalele teme ale acestor alegeri anticipate, declanșate de prăbușirea coaliției de centru-stânga a cancelarului Olaf Scholz la sfârșitul anului trecut, notează sursa citată.

Aceste alegeri au loc pe fondul unei serii de atacuri mortale care au sporit presiunea asupra partidelor principale pentru a reforma regulile privind imigrația și azilul.

Germanii erau deja afectați de patru atacuri mortale, la Mannheim, Solingen, Magdeburg și Afschaffenburg, când o mamă și fiica ei de doi ani au fost rănite fatal într-un atac cu mașină-capcană la Munchen, un act presupus a fi comis de un cetățean afgan, cu 10 zile înainte de alegeri. Aceste atacuri au sporit sprijinul pentru formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Deși niciun partid nu este dispus să lase AfD să intre la guvernare, dacă se clasează pe locul doi și atrage 20% din voturi, ar putea să își dubleze numărul de locuri în Bundestag.

Germania este, pe de altă parte, cea mai mare economie a Europei și, după doi ani de declin, este de datoria viitorului guvern să schimbe situația și să relanseze industria germană. Germania se resimte după prețurile ridicate la energie și concurența acerbă din China.

La votul de duminică sunt așteptați, între orele locale 08:00 și 18:00 (9.00 - 19.00, orele României), toți germanii cu vârsta de peste 18 ani - în jur de 60 de milioane de oameni.

Există cinci candidați pentru funcția de cancelar.

Dacă cel mai mare partid poate încheia un acord de coaliție cu unul sau două alte partide, președintele îl va numi, de obicei, pe liderul său în funcția de cancelar. Parlamentul va organiza apoi un vot secret pentru a decide.

CINCI CANDIDAȚI PENTRU FUNCȚIA DE CANCELAR

Liderul cursei pentru conducerea Germaniei este Friedrich Merz, al cărui partid creștin-democrat (CDU) are un avans de până la 10 puncte în sondaje. El a fost ales drept candidat la funcția de cancelar în fața lui Markus Söder, liderul Uniunii Creștin-Sociale, partidul lor înfrățit din Bavaria. În vârstă de 69 de ani și cu o înălțime de 198 cm, Merz este un conservator social care vorbește simplu, este pro-business și a așteptat ani de zile în culise.

Eclipsat în CDU de Angela Merkel în 2002, el a părăsit în cele din urmă politica, a făcut parte din consiliile de administrație ale unor bănci de investiții și s-a apucat de zbor ca pilot amator.

Primele două încercări ale lui Merz de a câștiga conducerea CDU au eșuat, împotriva lui Merkel în 2018 și apoi împotriva lui Armin Laschet, care a piardut alegerile germane din 2021. Merz a preluat apoi conducerea CDU și candidează sub sloganul „O Germanie de care putem fi mândri din nou”.

A promis controale permanente la frontiere și reguli mai rapide în materie de azil pentru a limita imigrația, precum și reducerea impozitelor și reducerea cu 50 de miliarde de euro a cheltuielilor sociale, în încercarea de a relansa economia șubredă a Germaniei. A promis, de asemenea, să consolideze ajutorul pentru Ucraina.

Dar a provocat o reacție furibundă înainte de alegeri atunci când a încercat să înăsprească normele privind imigrația bazându-se în Bundestag pe voturile partidului de extremă dreapta AfD, iar în cele din urmă a eșuat.

Deși Merz a exclus colaborarea cu AfD, fostul cancelar CDU Angela Merkel a declarat că a „greșit” acceptând voturile AfD și s-a confruntat cu proteste puternice.

El a promis, de asemenea, o mai mare implicare din partea Germaniei în conducerea Europei și un sprijin sporit pentru Ucraina, refuzând să excludă o viitoare aderare la NATO a țării atacate de Rusia.

Olaf Scholz a fost deja mai mult de trei ani cancelar, în fruntea unei coaliții nepopulare care s-a destrămat în urma unei dispute privind relaxarea regulilor stricte ale Germaniei privind datoriile.

Guvernul său s-a confruntat cu dificultăți încă de la început, în mare parte din cauza efectelor războiului la scară largă al Rusiei în Ucraina asupra economiei Germaniei.

Germania a devenit cel mai mare furnizor de ajutor al Ucrainei în Europa. Scholz a vorbit despre un Zeitenwende (punct de cotitură) în ceea ce privește creșterea politicii de apărare și a cheltuielilor militare ale Germaniei - dar a fost acuzat că acționează prea lent sau prea târziu. El promite acum sprijin european pentru Ucraina „atât timp cât este necesar” și respinge ideea unei păci dictate.

Scholz a sprijinit expulzarea mai rapidă a solicitanților de azil respinși, iar guvernul său a reintrodus controalele la frontieră, despre care spune că au redus cererile de azil cu o treime într-un an.

Social-democrații lui Scholz (SPD) doresc să înființeze un „fond Germania” pentru a stimula investițiile și să crească salariul minim de la 12,82 euro la 15 euro pe oră.

Mulți membri ai partidului consideră că ar fi trebuit să îi permită colegului de partid Boris Pistorius să candideze în locul său pentru funcția de cancelar.

SPD s-a alăturat conservatorilor în trecut și, deși Scholz a declarat că nu mai poate avea încredere în Merz, social-democrații rămân potențiali parteneri.

Alice Weidel, în vârstă de 46 de ani, este primul candidat al AfD pentru funcția de cancelar de la crearea partidului în 2013. De asemenea, ea s-a bucurat de sprijinul miliardarului Elon Musk și a fost recompensată cu o întâlnire cu vicepreședintele american JD Vance în timpul vizitei acestuia la München de săptămâna trecută.

Weidel are puține șanse de a câștiga puterea, dar a devenit populară în rândul tinerilor alegători pe TikTok, iar partidul său și-a fixat ca obiectiv o perioadă de patru ani pentru a obține puterea.

AfD, co-prezidat de Tino Chrupalla, a obținut deja o victorie recentă, în alegerile de stat din septembrie din Turingia, în est.

Elon Musk a declarat că fosta analistă de la Goldman Sachs nu poate fi o extremistă de dreapta deoarece „are un partener de același sex din Sri Lanka”. Cu toate acestea, ea a susținut expulzarea în masă a imigranților, adoptând termenul extrem de controversat de „remigrație” - pe care îl definește ca fiind expulzarea infractorilor și a imigranților „ilegali”.

De asemenea, ea dorește să pună capăt sancțiunilor împotriva Rusiei, să repare gazoductele Nord Stream distruse și să dărâme turbinele eoliene, pe care le numește „morile de vânt ale rușinii”, chiar dacă acestea furnizează în prezent un sfert din energia electrică a Germaniei.

Susținătorii partidului au încurajat-o cu sloganul Alice für Deutschland (Alice pentru Germania), care sună similar cu un slogan nazist interzis, Alles für Deutschland (Totul pentru Germania).

Verzii lui Robert Habeck au jucat un rol-cheie în guvernul Scholz, cu el în calitate de vicecancelar și ministru al economiei.

Dar una dintre politicile sale emblematice, eliminarea treptată a sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili în Germania, a trebuit să fie atenuată și a dus la scăderea ratingului guvernului în sondaje. El respinge orice revenire la energia nucleară și solicită un acces mai facil la energia regenerabilă, care la sfârșitul anului trecut a asigurat 63,4% din necesarul de energie electrică al Germaniei.

Habeck, în vârstă de 55 de ani, a adoptat o poziție fermă în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina și l-a criticat vehement pe Friedrich Merz pentru că se bazează pe voturile AfD în parlament. Relațiile cu Friedrich Merz sunt dificile, după ce acesta l-a acuzat pe liderul CDU că s-a descalificat pentru poziția de cancelar, însă Verzii ar putea reveni în guvern.

Ca și AfD-ul lui Alice Weidel, Sahra Wagenknecht și partidul ei BSW susțin relații mai strânse cu Rusia și a construit o bază puternică de sprijin în estul Germaniei.

Wagenknecht își numește politica „conservatorism de stânga” și se prezintă ca o alternativă la AfD, susținând limite stricte privind azilul și imigrația.

Împărtășește opoziția AfD față de sprijinul militar al Germaniei pentru Ucraina și a fost acuzată că reproduce ca un papagal narațiunile Kremlinului cu privire la război.

Dar s-ar putea să aibă dificultăți în a atinge pragul național de 5% pentru a ajunge în parlament.

CUM FUNCȚIONEAZĂ VOTUL DE DUMINICĂ?

Alegerile pentru Bundestag au loc, de obicei, la fiecare patru ani - acestea trebuiau să aibă loc la 28 septembrie 2025, dar au fost devansate din cauza căderii guvernului Scholz.

Persoanele peste 18 ani au dreptul la două voturi. Unul este pentru alegerea directă a membrilor Bundestagului în 299 de circumscripții electorale. Al doilea este pentru a alege un partid politic într-unul dintre cele 16 landuri în care locuiesc.

Orice partid care obține 5% din acest al doilea vot are dreptul să intre în Bundestag, iar apoi își alege deputații pe listele de stat.

Regulile de vot complexe care au făcut ca parlamentul precedent să aibă 733 de locuri au fost acum abolite. Aceasta înseamnă că următorul Bundestag al Germaniei va avea un total de 630 de locuri - o reducere de peste 100 de locuri.

Cu toate acestea, una dintre vechile reguli va rămâne în vigoare. Orice partid care nu reușește să obțină 5% din voturi poate totuși să intre, dacă câștigă în trei din cele 299 de circumscripții.

CINE AR PUTEA INTRA ÎN VIITORUL GUVERN?

Partidele conservatoare CDU și CSU sunt favorite să câștige cele mai multe locuri, dar prin excluderea unei coaliții cu AfD, Merz a restrâns opțiunile de potențiali parteneri în guvern.

Astfel, este foarte probabil să se ajungă la o înțelegere fie cu SPD, fie cu Verzii.

Mulți membri ai SPD sunt reticenți în ceea ce privește colaborarea cu Merz după disputa privind migrația, însă o așa-numită mare coaliție a celor două partide este considerată posibilă.