Problemele justiției din R. Moldova sunt corupția și lipsa independenței, iar eventuala alegere a judecătorilor direct de către cetățeni nu le va rezolva, îl citează Ziarul Național pe directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Vlad Gribincea.

„În Europa nu există un astfel de sistem și nici Comisia de la Veneția nu recomandă astfel de sistem. El există în SUA, dar a fost introdus cu peste 200 de ani în urmă, când statul nu era în stare să facă dreptate. Acum, statul R. Moldova ne spune că nu poate să numească în funcții judecători buni?”, întreabă Vlad Gribincea. Expertul pune inițiativa democraților pe seama campaniei electorale care se apropie. 

Alegerea judecătorilor de către popor era practicată în vremea sovietică, amintește profesorul universitar Alexandru Arseni, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii”, scrie Europa Liberă. 

„Dacă punem pe circumscripții electorale judecătorii, atunci ei trebuie să se alieze la un partid sau la altul și în acest caz independența judecătorului s-a dus pe apa sâmbetei. Acest sistem era impus de către sovietici pentru că atunci era un singur partid, de dictatură, comunist. Și aceasta era chipurile o bravare că poporul participă la desemnarea propriilor judecători.”, a mai comentat Alexandru Arseni pentru Europa Liberă. Potrivit lui, în Republica Moldova acest lucru se va solda cu ”subordonarea candidaților care vor să obțină votul poporului pentru funcția de judecător, să adere la un partid sau la altul.” 

Și Adevărul îl citează pe vicepreședintele Partidului Liberal, Valeriu Munteanu, care consideră că inițiativa democraților este una populistă și periculoasă.

„Nicăieri pe vechiul continent nu există această practică, ori statele europene sunt capabile să numească și să mențină judecători integri, care judecă după lege, nu după indicațiile venite de la decidenții politici sau după grosimea plicului primit”, a afirmat Valeriu Munteanu într-o postare pe Facebook.  

Fostul magistrat, ex-viceministrul Justiției, Ion Dron, califică declarația liderului partidului de guvernământ privind modificarea Constituției astfel încât judecătorii să fie aleși de cetățeni ca fiind una „care nu face nici doi bani”, scrie Cotidianul. Juristul precizează că, din punct de vedere legal, această schimbare nu poate fi realizată de actualul Parlament, deoarece proiectul de lege pentru modificarea și completarea Constituției poate fi adoptat după cel puțin 6 luni de la data prezentării inițiativei de modificare a Legii Supreme.

„Reformele în justiție nu mai pot fi mimate. Acest sistem urmează să fie transformat și nu reformat la nesfârșit. (...) această declarație nu este altceva decât o lozincă electorală pe care o vor dansa unii candidați PDM în circumscripțiile uninominale (ceva de genul „deputatul nostru”, iar mai nou – „judecătorul nostru”), a reacționat avocatul pe pagina sa de Facebook. 

Portalul Media-Azi scrie că presa a fost exclusă din lista celor care pot afla cine a depus declarații conform legii privind „amnistia fiscală”. Acestea vor fi prezentate doar la solicitarea Autorității Naționale de Integritate (ANI), a Serviciului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (SPCSB) și titularii declarațiilor propriu-zise.

„În opinia juristei Tatiana Puiu, expertă în domeniul legislației mass-media, această prevedere din noua lege se bate cap în cap cu drepturile presei stipulate în legislația fiscală și limitează, astfel, dreptul jurnaliștilor de acces la informații”, scrie portalul Centrului pentru Jurnalism Independent, Media-Azi.md. 

Și, Alexandru Vakulovski scrie pe portalul Deschide despre Festivalul Internațional de Teatru FESTIS, de la Chișinău, la care a avut loc prezentarea filmului documentar ”Parisul lui Matei”, realizat de TVR Iași și despre un dialog al scriitorului Matei Vișniec cu publicul. 

”În 2015, o echipă TVR Iași, formată din jurnalista Andreea Știliuc și cameramanul Relu Tabără, a vizitat Parisul și l-a luat la pas împreună cu cel mai jucat dramaturg român contemporan. Matei Vișniec ne-a arătat o altă față a orașului, dragă lui, legată de românii care s-au stabilit acolo, dar și de oamenii de cultură parizieni. (...) Spre bucuria noastră, Matei Vișniec vine tot mai des în Chișinău, unde i se joacă mai multe piese. (...) Mi s-a părut că el cunoaște deja foarte bine problemele de aici și din cauza asta a vorbit despre identitate și identități: că omul e prea complex ca să-l bagi într-o ramă îngustă de român, francez sau moldovean”, scrie Alexandru Vakulovki despre Matei Vișniec.