Tot în Ziarul Național, publicistul Nicolae Negru scrie „De ce MID vede avioane F-16 la Mărculești. Comentând informația falsă că Chișinăul ar pune la dispoziția ucrainenilor teritoriul său pentru aeronavele F-16, pe care le livrează Ucrainei Occidentul și reacția Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, care își exprimă „îngrijorarea serioasă” în legătură cu „informațiile apărute în mass-media rusă și moldovenească”, precum că avioanele F-16 vor bombarda teritoriul Rusiei, folosind aerodromurile din Republica Moldova. Autorul scrie că așa se fabrică și se lansează minciunile în spațiul public național și internațional. Recentul demers al MID-ului poate servi ca studiu de caz în practica dezinformării și manipulării ruse, e o ilustrație clară a războiului hibrid pe care Moscova îl duce împotriva Republicii Moldova, urmărind să le creeze cetățenilor săi, dar și cetățenilor moldoveni și europeni în general, o imagine deformată, monstruoasă a actualei guvernări, asemănătoare cu cea ucraineană „nazistă” și „rusofobă”, ca la momentul potrivit pentru Rusia să înceapă o nouă operație militară specială, adică să invadeze în mod „justificat” teritoriul dintre Nistru și Prut. FSB ar fi preferat să „rezolve problema” altfel, printr-o lovitură de stat camuflată, cu ajutorul lui Șor, Dodon, provocându-i pe cetățenii moldoveni la proteste, pe care să le îndrepte în „albia necesară”, dar fiindcă majoritatea cetățenilor noștri nu s-au lăsat folosiți în scopuri diversioniste și acțiunile de destabilizare au eșuat, s-a mers pe calea manipulării și pregătirii informaționale pentru o implicare directă, brutală în afacerile noastre interne”, scrie autorul.

Referindu-se la modul în care Ministerul de Externe de la Chișinău a combătut falsul Rusiei, precum că pe teritoriul R. Moldova s-ar afla avioane F-16 destinate Kievului, analistul Igor Boțan, a spus la Europa Liberă că „Autoritățile de la Chișinău ar fi trebuit să răspundă în oglindă și să invite ambasadorul Federației Ruse pentru a afla dacă Rusia respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, iar în funcție de răspuns să întrebe de ce Rusia nu își retrage prezența militară din Transnistria, dacă respectă neutralitatea Republicii Moldova”, a adăugat analistul politic.

Din Ziarul de Gardă, aflați „Cum folosește Kremlinul „deepfake-urile” pentru a influența alegerile din Europa. În ultimii ani, instrumentele Kremlinului de influență informațională s-au dezvoltat odată cu progresul tehnologiei. Acum, arsenalul include deepfake-uri, spoofing vocal și alte derivate ale inteligenței artificiale. Unele dintre cele mai recente alegeri din Europa au fost supuse mai multor lovituri de dezinformare din partea Moscovei, potrivit unei analize Novaya Gazeta Europe. Istoria atacurilor informaționale ale Rusiei asupra alegerilor, folosind toate instrumentele disponibile – de la roboți pe rețelele sociale la hacking-ul bazelor de date ale alegătorilor – a început cu alegerile din SUA din 2016. În acel moment a fost făcută o campanie pe scară largă, care a inclus hacking în sistemele informatice ale Comitetului Național Democrat (DNC) și sediul campaniei lui Hillary Clinton. Documentele publicate după aceea au afectat ratingul candidatului democrat și, conform planului, ar fi trebuit să submineze încrederea la alegeri. Într-o măsură mai mică, un atac a fost efectuat și în Marea Britanie în timpul referendumului privind ieșirea țării din UE. În Europa continentală, prima încercare de a influența rezultatele votului prin canale externe de informare a fost alegerile pentru Parlamentul European din 2019. Grupul de lucru pentru comunicații strategice a reușit să dovedească 998 de cazuri de dezinformare din Rusia în prima jumătate a anului electoral 2019. Potrivit proiectului Maldita, în timpul campaniei electorale din 26 de țări europene, au fost identificate 1321 de postări cu informații false. Principalele subiecte de dezinformare au fost migrația, integritatea alegerilor, războiul din Ucraina, războiul din Gaza și pandemia.

Ziarul de Gardă mai informează că la 19 august, la Comrat, autoritățile locale din Găgăuzia își propun să sărbătorească  34 de ani de la „proclamarea republicii autonome găgăuze”. Printr-o scrisoare semnată de Dmitri Constantinov, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, sunt invitați la eveniment primarii din autonomie și reprezentanți ai consiliilor locale. „Această dată a intrat pentru totdeauna în istoria recentă a poporului găgăuz și a întregului popor moldav, drept un exemplu viu al unei lupte fără precedent pentru dobândirea statalității lor…”, se precizează în document. Conform unor surse locale, mai mulți deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei ar pregăti pentru eveniment o declarație prin care să ceară ieșirea regiunii autonome din componența R. Moldova. Serghei Cernev, fost deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, a precizat pentru Ziarul de Gardă că s-ar face pregătiri în acest sens și că Ilan Șor ar pune mare presiune pe unii dintre deputații din Adunarea Populară pe care îi controlează. La rândul său, Dmitri Constantinov neagă faptul că s-ar pregăti un asemenea scenariu și susține că la 19 august va fi organizată o ședință oficială și un concert în centrul Comratului.

Capcană sau oportunitate de reintegrare a R. Moldova? Piramida separatistă rusească din regiunea transnistreană a Republicii Moldova se poate prăbuși în orice clipă. DW publică un interviu cu ministrul Energiei, Victor Parlicov, care vorbește de situația în regiunea transnistreană, în cazul în care nu va mai fi alimentată gratuit cu gaze rusești. „Toată lumea este conștientă - și Kremlinul, și noi la Chișinău, și Kievul, și Bruxellesul, și Washingtonul - toți știu că iluzia independenței așa-numitei Transnistria se ține pe gazul rusesc livrat gratuit. Și atunci, politic, cineva va trebui să-și asume această consecință. Cu certitudine, Chișinăul nu-și dorește destabilizarea regiunii transnistrene. Dar noi, Chișinăul, am putea fi nevoiți să lucrăm în scenariul în care Federația Rusă vrea să provoace această destabilizare. Noi suntem pregătiți pentru acest scenariu. Aceasta va însemna că pe malul stâng al Nistrului vor trebui să ajungă resurse energetice. Și acest gaz va trebui cumpărat de undeva și livrat celor din regiunea transnistreană. Centrala de la Cuciurgan (controlată de regimul separatist pro-rus de la Tiraspol - n.n.) are combustibil de rezervă pentru consum propriu pentru o perioadă scurtă. După aceasta va trebui să vedem cum menținem asigurarea regiunii transnistrene și cu energie electrică”, spune ministrul. „Pentru Chișinău, impactul imediat va fi pe domeniul electroenergetic. Dacă nu mai vine gaz rusesc la Centrala de la Cuciurgan, va trebui să cumpărăm curent din alte surse. Și cel mai probabil vom plăti mai scump pentru această energie. În același timp va trebui să absorbim consecințele asupra regiunii transnistrene. Noi înțelegem că există o capacitate foarte limitată de plată în stânga Nistrului și nu putem admite ca acolo să se producă o criză umanitară. Va trebui să menținem acei oameni la casele lor acolo. Capacitatea lor de cumpărare este mică și nu vor putea achita integral costul resurselor energetice. Dar această discuție nu poate avea loc fără înaintarea unor condiții din partea Chișinăului - condiții care depășesc cu mult domeniul energetic. - Vorbim de condiții politice. De reintegrare. Corect? Asta se va discuta la nivel de prim-ministru și de vicepremier pentru Reintegrare. Dar este evident că în momentul în care noi vom achita o parte din costurile lor - fără astfel de condiții ar fi absurd”.