Basarabia,  răpită la 28 august 1940 de către Uniunea Sovietică în urma semnării Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost transformată în scurt timp într-o republica sovietică socialistă moldovenească. RSSM a fost formată la decretul lui Stalin, ceea ce contravinea însăși constituției URSS, care spunea că formarea unei republici sovietice are loc la ințiativa majorității oamenilor muncii din regiune, menționează istoricul Anatol Petrencu:

“Această numită republică sovietică socialistă moldovenească a fost un fals. Pentru că însăși legilația URSS, așa cum era ea, inclusiv Constituția din 1936, nu permitea formarea prin lege a unor republici unionale. Ele urmau ca după revoluțiile proletare din țările respective să se unească cu URSS. Dar aceasta nu s-a întâmplat. După ce au fost trasate hotarele, la sedința sovietului suprem al URSS din 2 august 1940 a fost invitată o delegație a oamenilor muncii din Basarabia. A vorbit Zinaida Crăciunescu – radioascultătorii care se interesează de istorie pot să citească ce biografie are această Zinaida Crăciunescu…Soția unui ofițer, dar care făcea agitație comunistă, bolșevică. Ea a spus : “Trimițându-ne pe noi, fericiții, la Moscova, muncitorii din Basarabia ne-au rugat să vă transmitem că noi, toți ca unul, dorim doar atât – reunirea cât mai grabnică, frățească, cu populația moldovenească (din RASSM)». Nu poți să nu zâmbești la astfel de declarații...Niciunul din locuitorii Basarabiei nu și-a dorit vreodată unirea cu urss”, afirmă istoricul Anatol Petrencu.

Anume atunci, la 2 august 1940, 2 raioane din regiunea de sud a Basarabiei au fost luate de către Ucraina. Basarabia a fost ciopârțită, fiind lipsită de ieșirea la Marea Neagră și Munții Carpați, menționează Anatol Petrencu :

“La sesiunea a șaptea a Sovietului Suprem al URSS din 2 august 1940 s-a decis formarea RSS Moldovenești, în componența căreia intrau 6 județe din Basarabia (Bălți, Tighina, Chișinău, Cahul, Orhei și Soroca). Din RASSM intrau raioanele: Tiraspol, Slobozia, Râbnița, Dubăsari, Camenca și Grigoriopol. Teritoriul republicii era de circa 34 km², cu o populație de circa 2,7 milioane de oameni.

Interesant de menționat că ziarul « Pravda » de pe 11 iulie scria că teritoriul republicii unionale sovietice socialiste moldovenești va fi de peste 50 mii km2, iar populația de peste 7,7 milioane locuitori. Astfel ziarul moskovit aprecia că «acest stat se va prezenta cu un teritoriu mai întins decât cel al Belgiei, Olandei, Elveției». Se prevedea varianta ca toate teritoriile anexate să fie unite cu ceea ce s-a numit RASSM și astfel să se creeze o republică unională. Dar au intervenit conducătorii Ucrainei, care au insistat ca județele Hotin, Ismail și Cetatea Albă, plus Bucovina de Nord și Ținutul Herța, să fie incluse în cadrul republicii sovietice ucrainene. S-a argumentat cu necesitatea de a se uni doar teritoriile unde predomina populația moldovenească, cum spuneau ei, iar celelalte teritorii să fie unite la Ucraina. În rezultat două județe din sudul Basarabiei au trecut la Ucraina. Dar s-a trecut cu vederea faptul că populația românească de 33 procente din acele județe era majoritară în comparație cu fiecare din celelalte alte etnii conlocuitoare, inclusiv găgăuzii, care au fost numiți populație slavă…

Anume în acel moment a avut loc ciopârțirea Basarabiei – ea a intrat în componența RSSM, fără județele Hotin, Ismail și Cetatea Albă, cele trecute la Ucraina. Astfel viitoarea RSSM a fost lipsită de ieșirea la Marea Neagră și Munții Carpați”, menționează istoricul Anatol Petrencu.

Mai multe detalii despre circumstanțele în care a avut loc fomarea RSSM ascultați în cadrul înregistrarii.