14 iulie 1789 - Ziua Națională a Franței. Căderea Bastiliei declanșează Revoluția Franceză
-
14 Iulie 2023 08:51
Republica Franceză marchează astăzi Ziua Națională. Franța este țara care promovează mesajul democratic: „Libertate, Egalitate, Fraternitate”, în franceză Liberté, Égalité, Fraternité. Președintele Emmanuel Macron va prezida astăzi parada militară de pe bulevardul Champs-Élysées din Paris, în prezența premierului indian Narendra Modi, India fiind invitata specială de anul acesta. Un contingent al forțelor armate indiene va defila alături de militarii francezi.
Ca în fiecare an, ziua de sărbătoare se va încheia cu un concert în aer liber, în zona Turnului Eiffel, susținut de Orchestra Națională a Franței, cu dirijorul român Cristian Măcelaru la pupitru, urmat de un spectaculos foc de artificii oferit de Primăria Parisului, scrie Mediafax.
În secolul 18, Franța era o monarhie condusă de rege din dinastia Capețiană din 987. La putere era Casa de Bourbon din 1589 care a făcut din Franța o mare putere europeană. Dar după 200 ani, monarhia nu mai putea face față provocărilor epocii moderne.
Din 1756 până în 1763, Regatul Franței a purtat Războiul de Șapte Ani cu Marea Britanie, conflict pe care l-a pierdut. Francezii au fost nevoiți să cedeze coloniile din America de Nord la est de râul Mississippi, Canada, Tobago, Dominica, Grenada și Sakars din India.
A fost o înfrângere umilitoare, dar regele Ludovic al XVI-lea a vrut să se revanșeze prin a sprijini coloniile americane în lupta lor pentru independență împotriva Marii Britanii din 1775 până în 1783.
Coloniile americanie au câștigat războiul de independență după ratificarea Tratatului de la Paris din 1783 și au devenit Statele Unite ale Americii.Franța și-a demonstrat capacitatea de luptă, dar a ajuns împovărată de cheltuielile pentru război și datorii, și s-a ajuns la creșterea taxelor de pe urma cărora populația săracă a avut cel mai mult de suferit.
Clasa nobiliară și clerul au rămas neafectate, iar familia regală se desfăta cu un stil de viață de lux.Societatea franceză era împărțită în Stările Generale:
- Starea Întâi - Nobilimea
- Starea a Doua - Clerul
- Starea a Treia - țăranii, meșteșugarii, negustorii, burghezii
În mai 1789, nemulțumirile Stării a Treia au dus la convocarea Statelor Generale care a fost transformată în Adunarea Națională în iunie.
Starea a Treia cerea abolirea feudalismului, impunerea controlului de stat asupra Bisericii Catolice din Franța și extinderea dreptului de vot.La 12 iulie, Adunarea a intrat într-o sesiune non-stop după ce au circulat zvonuri că regele plănuia să folosească Gărzile Elvețiene pentru a o forța să înceteze.
Vestea a adus la mulțimi de protestatari în stradă, iar soldații regimentului de elită Gardes Françaises au refuzat să-i împrăștie.Pe 14 iulie, mulți dintre acești soldați s-au alăturat mulțimii pentru a ataca Bastilia, o fortăreață regală cu depozite mari de arme și muniție. Guvernatorul său, Bernard-René de Launay , s-a predat după câteva ore de lupte.
Dus la Hôtel de Ville, a fost executat, cu capul său înfipt într-un băț, și protestatarii au defilat cu el în jurul orașului.Fortăreața Bastiliei a fost apoi dărâmată într-un timp scurt.
Deși se zvonește că servea și ca penitenciar, Bastilia a avut șapte deținuți: patru falsificatori, doi nobili reținuți pentru „comportament imoral” și unul suspect de crimă.Cu toate acestea, ca simbol puternic al Vechiului Regim, distrugerea fortificației a fost privită ca un triumf al protestatarilo, iar Ziua Bastiliei este încă sărbătorită în fiecare an.În cultura franceză, asaltul Bastiliei este văzută drept începutul Revoluției. Revoluția Franceză a luat o direcție sângeroasă, rezultând 40.000 de morți, culminând cu ghilotinarea regelui Ludovic al XVI-lea și a reginei Marie Antoinette.
Monarhia a fost abolită în 1792, fiind creată Prima Republică Franceză condusă de Convenția Națională din Franța (adunare cu caracter legislativ) și Directoratul cu putere executivă.
Din păcate, Prima Republică a fost haotică, marcată de regimul de teroare a lui Maximilien Robespierre, încheiată în 1794 cu arestarea și ghilotinarea sa, și apoi cu venirea lui Napoleon Bonaparte la putere în 1799 care a devenit Primul Consul.
