Mii de cetățeni ucraineni au murit, peste 6 milioane trăiesc ca refugiați în străinătate, iar populația a scăzut cu un sfert de când liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a ordonat la 24 februarie 2022 invazia terestră, maritimă și aeriană ce a declanșat cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Pierderile militare au fost catastrofale, deși acestea rămân secrete „bine păzite”. Estimările publice occidentale bazate pe rapoartele serviciilor de informații variază foarte mult, dar majoritatea spun că sute de mii de persoane au fost ucise sau rănite de fiecare parte.

Tragedia a afectat familiile din fiecare colț al Ucrainei, unde funeraliile militare sunt deja o obișnuință în marile orașe ca și în satele îndepărtate, iar oamenii sunt epuizați de nopțile nedormite petrecute în sunetul sirenelor de raid aerian și în angoasă.

Acum, revenirea lui Trump la Casa Albă, care a promis să pună capăt rapid luptelor - fără a spune cum - pune sub semnul întrebării viitorul ajutorului militar american și al frontului occidental unit împotriva lui Putin și ridică perspectiva unor discuții pentru a pune capăt războiului.

Perspectiva negocierilor provoacă o escaladare

Când Ucraina a intrat pe un teritoriu care nu era al său, în Kursk, a fost palpabil un sentiment de escaladare, Moscova și Kievul încercând să își îmbunătățească pozițiile pe câmpul de luptă înainte de orice negocieri.

Deja stimulată de dronele de atac iraniene și de proiectilele de artilerie și rachetele balistice nord-coreene, Rusia a desfășurat acum 11.000 de soldați nord-coreeni, dintre care o parte, potrivit Kievului, au intrat în confruntare directă cu forțele ucrainene care au cucerit o parte din regiunea Kursk din Rusia.

Un oficial de rang înalt de la Kiev a declarat că Phenianul are capacitatea de a trimite 100.000 de soldați în Rusia.

Între timp, cele mai bune trupe ale Ucrainei încearcă să păstreze această mică bucată de teritoriu rusesc, capturată în august, ca monedă de schimb.

Kievul afirmă că Rusia a masat acolo 50.000 de soldați, în timp ce forțele Kremlinului au înregistrat, de asemenea, cele mai rapide progrese din 2022 în estul Ucrainei și au intensificat presiunea și în nord-est și sud-est.

Odată cu venirea iernii, Moscova și-a reluat duminică asaltul aerian asupra sistemului energetic ucrainean aflat și-așa în dificultate, lansând 120 de rachete și 90 de drone în cel mai mare baraj aerian din ultimele luni.

În plus față de autorizația SUA de a lovi ținte militare din interiorul Rusiei cu arme furnizate de americani, ajutorul financiar extern și ajutorul pentru armament rămân, de asemenea, vitale.

În ciuda a doi ani consecutivi de creștere moderată, economia ucraineană este încă la doar 78% din dimensiunea pe care o avea înainte de invazie, care a dus la scăderea PIB-ului cu o treime în 2022. Industriile ucrainene de oțel și cereale, cândva gigantice, au fost afectate.

Rusia cere Ucrainei să renunțe la teritoriu și la ambițiile NATO

Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului a documentat moartea a 11.743 de civili ucraineni, deși unii oficiali de la Kiev cred că numărul este mult mai mare.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că Ucraina trebuie să facă tot posibilul pentru a pune capăt războiului anul viitor prin mijloace diplomatice. El a respins însă categoric orice discuție privind o încetare a focului înainte ca Ucrainei să i se ofere garanții de securitate adecvate.

Kremlinul a declarat că obiectivele sale de război rămân neschimbate. Putin a precizat în iunie că Ucraina trebuie să renunțe la ambițiile sale de a adera la NATO și trebuie să se retragă din patru regiuni ucrainene pe care forțele sale le controlează parțial, ceea ce echivalează cu o capitulare pentru Kiev.

După ce cancelarul german Olaf Scholz l-a sunat vineri pe Putin pentru prima dată în aproape doi ani, Zelenski a declarat că acest gest a redus izolarea liderului rus. De asemenea, el s-a pronunțat împotriva ideii de reluare a negocierilor de tip Minsk.

„Vrem să avertizăm pe toată lumea: nu va exista niciun Minsk 3. Ceea ce ne trebuie este o pace reală”, a spus liderul ucrainean.

O mare de stegulețe ucrainene în onoarea morților ocupă acum un colț din Piața Independenței din Kiev, cândva inima protestelor proeuropene în masă care l-au răsturnat în 2014 pe președintele Ucrainei, susținut atunci de Moscova. Rusia a răspuns la proteste prin cucerirea peninsulei ucrainene Crimeea și prin susținerea unei insurecții paramilitare în est, care a ucis 14 000 de persoane înainte ca două serii de negocieri, în așa-numitul format Minsk, să oprească luptele cu Kievul.