„Z-ul rusesc, în Misiunea de Pacificare din Republica Moldova. Delegația Chișinăului interzice folosirea simbolicii pro-război” (Revista presei)
-
01 Aprilie 2022 09:28
Revista presei - 1 aprilie 2022.
Până la pace mai este, constată editorialistul Petru Grozavu în Ziarul de Gardă… Deși negocierile ruso-ucrainene de marți, la Istanbul, au fost mai relaxante decât altele, lucrurile în jurul Ucrainei nu s-au așezat. Adversitățile între părți rămân. Războiul nu mai este unul dintre Putin și Zelensky, Moscova și Kiev, Rusia și Ucraina. Săptămâna trecută, pe 24 și 25 martie, Bruxelles-ul a găzduit, în regim de urgență, trei summituri – NATO, UE și G-7, toate motivate de războiul din Ucraina. Iar asta înseamnă mobilizare generală la nivel european și euro-occidental împotriva unei grave amenințări care pune în pericol pacea și securitatea nu doar în vecinătatea Ucrainei, ci la nivel global. Războiul din Ucraina nu se mai măsoară în soldați morți și generali uciși (deși viața contează), în avioane doborâte și tancuri distruse, în rachete lansate la țintă și în afara țintelor, în bombe și zone minate, în regiuni agresate și neagresate…. Războiul din Ucraina, din momentul în care Rusia a amenințat cu un atac nuclear, riscă să se transforme într-o catastrofă globală, scrie Ziarul de Gardă.
„Neutralitatea fără securitate” – așa se întitulează editorialul semnat de Nicolae Negru. Autorul scrie că „Ucraina era un stat „nealiniat”, adică neutru, când Rusia a ocupat, în martie 2014, Crimeea, apoi și o parte din regiunile Luhansk și Donețk. În acest context, inițiativa socialiștilor de la noi, cu adoptarea unei legi a neutralității, care să „descifreze” înscrisul din Constituție, în condiția în care trupele ruse nu au fost retrase de pe teritoriul Republicii Moldova, conține două mesaje sau semnificații: că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ar fi din cauza neutralității; că noi pupăm (sau „lingem”, dacă e să ne folosim de limbajul lui Putin) mâna atacatoare a Rusiei și nu suntem împotrivă ca ea să-și țină trupele pe teritoriul nostru cât îi va pofti inima, în pofida Constituției care interzice lucrul acesta. Cu alte cuvinte, Constituția Republicii Moldova funcționează cum le place socialiștilor sau cum îi convine Moscovei care îi finanțează. Problema e că această aplecare rușinoasă în fața lui Putin nu ne garantează deloc securitatea. Republica Moldova figurează în planurile de refacere a URSS, ea nu a fost atacată azi nu fiindcă are înscrisă neutralitatea în Consituție, ci fiindcă nu ne-a venit rândul, fiindcă armata rusă nu a reușit până acum să ocupe Odesa. Ucrainenilor, nu neutralității, le datorăm faptul că bombele, rachetele, obuzele și gloanțele rusești nu au ajuns încă dincoace de Nistru. În loc să le apreciem sacrificiul, noi contribuim la „narațiunea” agresorului cu un proiect propagandistic în esență, inutil, căci Curtea Constituțională a dat interpretarea necesară a neutralității. Neutralitatea autodeclarată, fără garanții internaționale, nu valorează nici doi bani, e capitulare de fapt”, scrie Nicolae Negru.
Portalul Zona de securitate scrie despre „Z-ul rusesc, în Misiunea de Pacificare din Republica Moldova. Delegația Chișinăului interzice folosirea simbolicii pro-război”, titrează publicația. Z-ul folosit de Rusia în invazia din Ucraina a apărut și în unitățile militare ruse din regiunea transnistreană. Săptămâna aceasta mai mulți militari ai Federației Ruse din cadrul Misiunii de Pacificare din Republica Moldova au fost văzuți având aplicată pe uniformă litera „Z”. Potrivit surselor Zona de Securitate acest simbol fost observat inclusiv la comandantul militar superior al contingentului rus și la șoferul acestuia. Toți militari ce participă la operațiunea de menținere a păcii se conformează, inclusiv cu privire la ținuta militară, unui protocol agreat de toate părțile încă din 1993, potrivit căruia oricare abatere de la prevederile acestui regulament este inadmisibilă”, amintește publicația.
„Ceea ce face astăzi patriarhul Kirill este nu numai un mare păcat, ci e și mai grav” spune protoiereul Pavel Borșevschi, într-un interviu din Gazeta de Chișinău. Publicația scrie că unii preoți ai Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove au devenit susținători fervenți ai agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Aceștia justifică atrocitățile trupelor ruse în statul vecin, chiar dacă colegii lor, inclusiv ierarhii Bisericii Ortodoxe Ruse din Ucraina, au condamnat public războiul declanșat de Kremlin, provocând pierderi considerabile în rândurile populației civile. „Gazeta de Chișinău” publică un interviu cu protoiereul Pavel Borșevschi, parohul Bisericii „Sfântul Dimitrie” din Chișinău, care vorbește despre atitudinea față de măcelul din Ucraina a colegilor săi din mitropolia subordonată Moscovei. „Păcatul Patriarhului Kirill constă în faptul că el a binecuvântat războiul fratricid. Predecesorul său, patriarhul Tihon, în momentul în care a fost pus să binecuvânteze Armata albă împotriva Armatei roșii, a spus că nu poate să o facă, deoarece toți sunt fiii săi”, exemplifică preotul Pavel Borșevschi.
Portalul Anticorupție.md revine la dosarul deputaților transfugi și scrie că trei din patru deputați transfugi au scăpat de Penitenciarul nr. 13. Instanța i-a plasat în arest la domiciliu. Foștii deputați Antolie Zagorodnîi, Serghei Sîrbu și Vladimir Vitiuc, arestați în dosarul parlamentarilor comuniști, care au trecut la democrați în 2015, au fost lăsați să plece acasă. Judecătoria Chișinău a schimbat, joi, măsura preventivă din arest în penitenciar în arest la domiciliu pentru 30 de zile. În Penitenciarul nr. 13 a mai rămas Artur Reșetnicov. Instanța urmează să decidă vineri dacă îi va prelungi mandatul de arestare. Cei cinci foști deputați care au pus umărul la platforma social-democrată formată de Vladimir Plahotniuc au fost reținuți pe 2 februarie, după ce procurorii anticorupție au descins la 13 foști parlamentari din PCRM, care au părăsit formațiunea condusă de Vladimir Voronin și care au aderat la Partidul Democrat. Aceștia sunt învinuiți de îmbogățire ilicită. În urma investigațiilor preliminare, s-a stabilit că cheltuielile ex-deputaților cercetați depășesc veniturile licite ale acestora în unele cazuri cu 350.000 de lei, iar în alte cazuri această diferență atinge valoare de circa 4,6 milioane de lei.