„Faptul că după treizeci de ani de dezvoltare pe calea suveranității statale Republica Moldova rămâne un stat-problemă, cu integritatea teritorială nedesăvârșită, cu o economie precară și o sferă socială sărăntoacă, cu o societate dezbinată identitar ridică un mare semn de întrebare pentru calea de dezvoltare aleasă. Și acest rezultat al dezvoltării Republicii Moldova a fost înregistrat pe fundalul unui salt de civilizație al românilor de peste Prut, care după debarasarea de modelul socialist de tip sovietic, au performat, ca stat al UE, în una din cele mai dinamice economii europene, cu o sferă socială ce garantează un nivel de asigurare materială de câteva ori mai înalt decât al cetățenilor moldoveni, rămași atașați spațiului post-sovietic dominat de Rusia”.

Editorialistul își încheie articolul făcând referire la fereastră de oportunitate pe care istoria o oferă națiunii române din cele două state românești în prezent: „Poporul român de pe ambele maluri ale Prutului se situează astăzi în fața unor noi oportunități de restabilire a unității naționale, apărute de fundalul războiului din Ucraina și provocate de încălcarea flagrantă de către Moscova a regulilor statornicite de conduită în relațiile internaționale. Cea ce părea imposibil ieri, astăzi devine caz de oportunitate. Astăzi, românii de pe ambele maluri ale Prutului au nevoie de o clasă politică vizionară, după modelul anului 1918, capabilă să învețe lecția rateului de la începutul anilor 90 și să valorifice fereastra de oportunitate care se va deschide pentru restabilirea unității românești după înfrângerea Rusiei în războiul din Ucraina”.

Ziarul de Gardă publică un editorial semnat de Petru Grozavu despre data de 22 iunie, când acum 82 de ani Germania ataca Uniunea Sovietică, și care a însemnat ultima zi de pace și prima de război la Prut.

„22 iunie: Rusia, din nou pe front” este titlul articolului care reprezintă o incursiune în istoria Europei. Editorialistul se întreabă la ce i-a trebuit Rusiei să se separe de restul lumii cu acest război doar al ei „de apărare a patriei”, cu care a bravat mereu și bravează până azi în fiecare an de 9 mai la tot genul de marșuri și defilări.

„Unu: probabil pentru a se victimiza și a se prezenta ca jertfă supremă a agresiunii germane din 22 iunie 1941, mai ales că „poporul sovietic” a plătit preț greu acestui război: doar morți între 20 și 30 de milioane de oameni.

Doi: pentru a se glorifica și a-și atribui meritul exclusiv în înfrângerea Germaniei, chiar dacă se știe că războiul a reunit pe durata lui o coaliție antihitleristă largă, care la început de război (1941) număra 26 de state, iar spre sfârșitul lui (1944), numărul lor se dublase.

Trei: pentru a se putea scuti de acuzațiile că, alături de Germania hitleristă, se face vinovată de declanșarea Războiului Doi Mondial și de urgiile care l-au urmat” susține Petru Grozavu.

„Cât rămâne neanulat Pactul Ribbentrop-Molotov, riscurile rămân. În vecinătatea noastră estică Rusia face război, iar Putin se declară îndoliat în ziua de 22 iunie. „Este o dată tragică din istoria Rusiei – Ziua Amintirii și a Doliului. În această zi, în urmă cu 82 de ani, a început Marele Război pentru Apărarea Patriei”, se arată într-un comunicat difuzat de președinția rusă.

E 22 iunie. Și iar nu e pace” concluzionează Petru Grozavu în articolul din Ziarul de Gardă.

Europa Liberă publică un interviu cu vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrean, în care oficialul vorbește despre costurile mari pe care le presupune reintegrarea Rep. Moldova pe care țara noastră nu le poate suporta de una singură.

Potrivit vicepremierului, chiar dacă „nu există o dizarmonie între malul stâng și malul drept al Nistrului”, sume considerabile vor trebui alocate pentru bugetul social al regiunii. De asemenea, Chișinăul ar trebui să ia în calcul și faptul că este imprevizibil „cum va reacționa economia de pe malul drept”, spune oficialul, atenționând că „șocul reintegrării” va fi suportat mult mai bine de întreprinderile mici și mijlocii.

Indignați de introducerea unor amendamente la Codul Penal care prevăd pedepse penale pentru separatism, oficialii de la Tiraspol îi cer vicepremierului garanții că nu vor fi arestați când vin la negocieri la Chișinău, spune oficialul.

În interviul oferit Europei Libere, vicepremierul a precizat că noua strategie de reintegrare a regiunii transnistrene pregătită de Chișinău „este la nivel de consultări pe interior, dar și cu unii parteneri externi” și nu conține „planuri de acțiune pe o eventuală dezghețare nedorită a conflictului și puțin probabilă în condițiile de azi”.