Despre spargerea sistemului guvernamental de comunicații au semnalat, cu zece zile înainte de summitul Comunității Europene de la Chișinău, angajații Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică. Ținta principală ar fi fost Ministerul de Externe. De pe conturile acestuia ar fi fost furate documente, convorbiri și informații ce vizau planurile Chișinăului pentru summit. Rușii ar fi aflat despre înțelegerile, la care urmau să ajungă autoritățile cu partenerii europeni. O analiză a felului în care s-a intrat fraudulos în rețea și s-au furat datele, potrivit surselor Jurnal TV, s-a dovedit a fi similară cu metoda folosită de o grupare de criminalitate cibernetică numită APT29, despre care multiple investigații jurnalistice arătau că este coordonată și finanțată de Serviciul de Informații Externe al Rusiei, SVR.

„Oameni care au foarte mulți bani capturează partide politice în R. Moldova”,  într-un podcast la Ziarul de Gardă, expertul Comitetului Consultativ Independent Anticorupție, Drago Kos, vorbește despre finanțarea partidelor și atenționează că „R. Moldova este într-o situație dificilă, deoarece oameni care au foarte mulți bani, nu doar intră în politică, dar capturează partidele politice și acestea funcționează în interesele lor”. „Banii care câștigă alegerile” – este titlul celui de-al treilea raport al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție, o structură de analiză formată din experți naționali și internaționali, înființată în iunie 2021, prin decret prezidențial, care cercetează problemele sistemice de corupție mare din R. Moldova. Expertul străin vorbește despre cum banii din afaceri ajung în politică și cum oamenii bogați din R. Moldova utilizează partidele politice ca pe niște paravane pentru a-și acoperi unele ilegalități. Referitor la declararea neconstituționalității și dizolvarea Partidului Șor, pentru finanțare ilegală și din afara țării, Drago Kos consideră că aceasta a fost o hotărâre „regretabilă”, dar că a fost cauzată de acțiunile acestui partid. „Asta înseamnă că ceva e greșit în sistemul democratic al țării. Nu din cauza sistemului, ci din cauza partidului”, a subliniat expertul din Slovenia.

Europa Liberă scrie „Cum are loc tranzitul cerealelor ucrainene prin R. Moldova și impactul atacurilor rusești de pe Dunăre asupra pieței autohtone de cereale. Autoritățile vor să crească fluxul de transport al cerealelor ucrainene pe cale ferată, prin intermediul tronsonului Basarabeasca-Berezino, pentru a debloca traficul din Portul Giurgiulești și pentru a fluidiza tranzitul grânelor pe teritoriul R. Moldova. Tranzitul de cereale din statul vecin pe teritoriul R. Moldova ar urma să crească din cauza bombardamentelor rusești asupra infrastructurii portuare de pe Dunăre. Ulterior, grânele, care tranzitează teritoriul R. Moldova, sunt livrate pe piața UE prin intermediul Portului Giurgiulești și posturile vamale de la granița cu România. Soluțiile, mecanismele și acțiunile pentru facilitarea tranzitului de cereale ucrainene sunt discutate de către reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare cu colegii din Ucraina și reprezentanții a cinci țări din UE (România, Polonia, Bulgaria, Ungaria și Slovacia), incluse în cadrul platformei Comisiei Europene pentru gestionarea crizei grânelor. „Chiar dacă sunt cantități mici, pentru noi ar însemna cantități mari”, a spus Europei Libere secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban. El a precizat că ceea ce discută autoritățile și pe alte platforme este despre ce măsuri trebuie să întreprindă de urgență pentru a facilita tranzitul cerealelor ucrainene pe cale ferată ca să fie deblocat traficul din portul Giurgiulești și pe calea terestră. Șeful Serviciului analiza prețurilor de piață din cadrul Ministerului Agriculturii, Maxim Sârbu, a comunicat Europei Libere că volumul de cereale, tranzitat în perioada 1 iunie – 20 iulie curent, a fost de 43.314 tone de cereale, ceea ce reprezintă un volum normal, deoarece este începutul recoltei. Anul trecut media lunară a volumului de cereale ucrainene care a tranzitat teritoriul țării a fost de 70.000 de tone. El a spus că, din cauza bombardamentelor rusești asupra infrastructurii ucrainene de pe Dunăre, inclusiv asupra portului Reni, urmează să crească volumul tranzitat dar și timpul de așteptare pentru transportatori.

„Războiul din Ucraina este cea mai mare provocare a generației noastre, pentru că, fără să fim implicați direct în el, ne vizează, și nu știm cum se va termina, scrie într-un editorial pentru DW scriitorul Vitalie Ciobanu. La 24 februarie 2022 ne-am transferat într-un coșmar din care nu reușeam să ne trezim, mulți își făceau bagajele și chiar au trecut Prutul sau și-au luat măsuri pentru a-și salva fiii de încorporare. Avem viu în memorie „masacrul inocenților”, după cum și-a intitulat regizorul basarabean Victor Bucătaru tulburătorul documentar filmat pe linia frontului moldo-rus de la Nistru, din vara lui 1992, și nu vrem să mai trecem prin același dezastru. Moldovenii pot alege, ucrainenii, din nefericire, nu... Războiul continuă și e foarte aproape de noi. Cât va mai dura, cum va arăta sfârșitul lui? Va fi o pace durabilă, cu garanții de securitate pentru Ucraina, pentru Republica Moldova, sau doar un armistițiu între două confruntări devastatoare, pentru că Rusia nu renunță, își joacă șansele de a rămâne un hegemon în această parte a lumii... Nu știm, ne vor spune istoricii viitorului. Noi ne trăim războiul aici și acum. Nu există o altă realitate”, atenționează autorul.