Laundromatul ne-a făcut cunoscuți în întreaga lume. Pe 4 ianuarie curent, un judecător care a doua zi a ieșit pensie, a emis o sentință de achitare în privința angajaților Băncii Naționale (BNM). Printre cei vizați este fosta viceguvernatoare a BNM, Emma Tăbîrță. Cutia NEAGRĂ PLUS a intrat în posesia unor documente care dezvăluie relația strânsă dintre Tăbîrță și Platon, precum și premisele inedite care explică circumstanțele în care a fost emisă sentința de achitare. Fostul procuror care a gestionat dosarul angajaților BNM îl numește astăzi un „dosar sicriu”.  Jurnaliștii de investigație de la TV8 mai observă că în 2019, la doi ani de la trimiterea dosarului în instanță, două sintagme din Codul Penal - „interese publice” și „urmări grave” - au fost declarate neconstituționale. Hotărârea Curții Constituționale i-a favorizat pe foștii angajați ai BNM și i-a scăpat practic de condamnare.

Pe portalul Anticorupție găsim „Zece investigații cu impact, realizate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice în 2022. Investigarea schemelor de corupție, delapidare a banilor publici, trafic de influență și încălcarea drepturilor omului au fost prioritățile și pe parcursul anului 2022 pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice și a portalului www.anticoruptie.md. Unele investigații au avut impact, procurorii pornind câteva dosare penale, altele, deși deconspirau scheme și interese private asupra banilor publicii or încălcarea gravă a unor drepturi, au trecut neobservate de autorități. În lipsa reacțiilor din partea organelor de drept, au reacționat cei implicați în scheme, cărora echipa de jurnaliști a îndrăznit să le tulbure liniștea. Unii au acționat jurnaliștii în judecată, alții au depus plângeri la poliție, care pe lângă faptul că a pornit trei procese penale, a mai găsit un nou instrument de a pune presiune pe jurnaliștii de investigație - aplicarea unei amenzi de câteva mii de lei. Citiți pe Anticorupție despre cum fostul premierul condamnat Vlad Filat și-a scăpat averea de confiscare, despre   judecătorul care l-a lăsat pe Igor Dodon să plece acasă: imobile, donații generoase și act de constatare al ANI. O investigație „Pe urmele „miliardului”: 30 de milioane de la Banca de Economii, „înecate" pe malul unui iaz de lângă Nisporeni și alte anchete realizate în 2022.

Ziarul de Gardă caută răspuns la întrebarea „Cine (nu) răspunde pentru siguranța pietonilor în trafic”. Mai multe cazuri de accidentare a pietonilor, inclusiv ce au avut consecințe letale, au zguduit opinia publică la începutul acestui an. Cu toții ne-am întrebat care sunt motivele: șoferii nedisciplinați, pietonii neatenți, polițiștii care nu-și fac meseria? Sau există și un alt factor – infrastructura deficitară? Ilie Bricicaru, specialist în siguranța rutieră, director al Observatorului de Siguranță Rutieră din cadrul Universității Tehnice a Moldovei, a vorbit în cadrul podcastului ZdG, despre cât de adaptate sunt drumurile și localitățile noastre la nevoile oamenilor, fie ei pietoni, șoferi sau bicicliști, cum trebuie să se realizeze coordonarea  între toate autoritățile responsabile și cum poate fi redusă viteza – factor de risc în siguranța rutieră. „Există un concept internațional – „omul greșește”. Iar cei care administrează infrastructura, siguranța rutieră, trebuie să se gândească cum să elimine eroarea. Nu cum să-l pedepsească”, a subliniat Ilie Bricicaru.