„A demisionat cel mai bun manager din Guvernul de la Chișinău”, titrează DW. Jurnalistul Vitalie Călugăreanu comentează că „Guvernul de la Chișinău pierde cel mai bun manager în politici sociale, care a reușit să amortizeze, cu bani puțini, impactul scumpirilor dramatice, cauzate de războiul din Ucraina și de șantajul energetic rusesc. Omul care a anihilat prin fapte frica de iarnă indusă de oamenii lui Putin, scrie publicația. Pe fundalul crizei economice profunde, ministrul Spatari a reușit să dezvolte un mecanism inedit de ajutor în factură pentru cetățeni, în funcție de nivelul de vulnerabilitate energetică al familiilor. Acest mecanism de compensare a plăților la energie și gaz este aplicat în raport cu peste 800 000 de familii și a fost pus în practică deja în lunile noiembrie și decembrie, reușind să tempereze panica scumpirilor și frica de o iarnă grea, alimentate de partidele și media pro-ruse. Statul va compensa facturile cetățenilor inclusiv pentru luna martie. În paralel, s-a lucrat la ajustarea veniturilor celor săraci. Au fost mărite substanțial alocațiile și pensiile, salariile în sectorul public au fost majorate cu 81%. A fost reformat ajutorul social în favoarea familiilor cu copii și, în paralel, a fost limitată dependența de ajutor de la stat pentru adulții apți de muncă”, remarcă DW.

Ziarul National scrie despre „Motivul care l-a determinat pe ministrul Spătari să DEMISIONEZE și cu ce se va ocupa în continuare. Sunt și alți MINIȘTRI, familiile cărora NU vor să revină în R. Moldova. „Funcțiile cu responsabilitate pot veni și cu anumite costuri personale...”, titrează publicația. Ministrul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), Marcel Spătari, a decis acum câteva luni să demisioneze din Guvern, deoarece preferă să fie mai aproape de familia sa, care este stabilită de mai mulți ani la București. Astfel, Marcel Spătari a spus că plecarea sa a fost pregătită și că  lucrat mai bine de o lună alături de succesorul său, Alexei Buzu, la planul de activitate al Ministerului pentru 2023.

Ziarul de Gardă scrie că noul ministru al Muncii și Protecției Sociale va fi Alexei Buzu, care a ocupat, în ultimii 11 ani, funcția de director executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD). Este licențiat în economie și are studii avansate în domeniul managementului organizațiilor non-profit și în domeniul managementului strategic.

„În 2023, partidele politice din Republica Moldova au de trecut un test important: alegerile locale generale, care sunt de obicei un fel de repetiție a alegerilor parlamentare, amintește Nicolae Negru într-un editorial din Ziarul Național... Lupta cea mai crâncenă se va da pentru Chișinău, Orhei, Bălți... Ca să câștige, PAS va avea nevoie nu numai de candidați puternici, ci și de aliați, cu care trebuie să se înțeleagă de pe acum. Un scor rușinos pentru candidații partidului de guvernământ la nivelul primăriilor, al consiliilor locale, raionale și municipale poate arunca o umbră asupra susținerii planurilor PAS la nivel național, a obiectivelor de integrare europeană și, în consecință, asupra sprijinului pe care ni-l vor acorda instituțiile europene. Orice ar spune unele minți tulburi, UE nu este URSS, nu forțează intrarea nimănui, ci, dimpotrivă, adoptă o politică prudentă, rezervată față de candidații care nu știu ce vor. În joc se pune nu numai reputația PAS, ci și reputația Republicii Moldova, subliniază autorul. În acest context el atenționează că oligarhii fugari – Șor, Plahotniuc, Platon nu vor sta cu mâinile încrucișate. Nu numai guvernarea, toate partidele trebuie să fie interesate în elaborarea unui „filtru” care să oprească pătrunderea banilor murdari în campania electorală. Cu banii pe care îi au la dispoziție, oligarhii pot să cumpere majoritatea alegătorilor, micșorând șansele de succes ale celorlalte formațiuni, scrie Nicolae Negru. Se va implica, firește, și Moscova, punând în funcție BORu, Gazprom, Rossselhoznadzor, propaganda și serviciile sale speciale. Să nu creadă cineva că Rusia va lucra numai împotriva PAS și va sprijini celelalte partide proeuropene. Instituțiile care asigură securitatea statului trebuie să împiedice imixtiunea Rusiei în alegerile de orice nivel în Republica Moldova. În general, lupta se anunță crâncenă, pentru multe partide e vorba despre ultima șansă de supraviețuire pe scena politică”, conchide editorialistul de la Ziarul Național.

„Separatismul și entitățile neconstituționale ar putea fi scoase în afara legii. Cine le sare în apărare” – titrează portalul Zona de Securitate. Republica Moldova are deja de 31 de ani o gravă problemă de nerespectare a integrității sale teritoriale. Acest lapsus e pe cale să dispară și urmează să fie introduse pedepse pentru „separatism”, iar acțiunile structurilor neconstituționale de pe teritoriul țări să fie scoase în afara legii. Legislația privind spionajul sau trădarea de patrie nu prevede la momentul actual incriminarea acestor infracțiuni structurilor neconstituționale din stânga Nistrului sau a unor potențiale mișcări separatiste din interiorul țării, ci doar acțiuni contra Republicii Moldova în favoarea unui STAT – țară suverană recunoscută la nivel internațional. Astfel, MGB-ul de la Tiraspol (așa-numitul Minister al Securității) poate efectua acțiuni de spionaj sau alte fapte contra Republicii Moldova și să nu cadă sub incidența acestui articol: Trădarea de Patrie. Acest lapsus însă e pe cale să dispară, urmează să fie introduse pedepse pentru „separatism”. Un proiect de lege pentru fortificarea cadrului normativ în domeniul securității statului a fost votat deja în prima lectură de către Parlament, 22 decembrie 2022. Zona de securitate scrie că în acest context Kremlinul sare în apărarea Tiraspolului și critică modificările la legislație. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat într-un briefing că aceste modificări ar „estompa principiile de bază ale procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană și nu va adăuga înțelegere reciprocă între Chișinău și Tiraspol, pe fundalul răcirii dialogului dintre cele două maluri ale Nistrului și a pauzei în formatul 5+2”. Reacția de la Moscova este în disonanță cu actele bilaterale semnate de Rusia și Republica Moldova, subliniază Zona de Securitate.