NewsMaker se referă astăzi și la Regiunea transnistreană care a returnat companiei Moldovagaz încă 3 milioane de metri cubi de gaze naturale, pe care malul drept le furnizase anterior sub formă de împrumut pentru a menține funcționalitatea sistemului de transportare a gazelor. În același timp, tariful la energia electrică a fost majorat pe malul stâng, de la 1,39 ruble (1,24 lei) la 1,42 ruble (1,26 lei) per kWh. Autoritățile locale au justificat această scumpire prin reducerea volumului de gaze livrate, ceea ce a dus la scăderea producției de electricitate și creșterea costurilor de producție.

Pentru prima dată în ultimii patru ani se atestă o scădere a stocului investițiilor directe în economia națională, anunță Mold-Street. Anul trecut pasivele sub formă de investiții directe în economia națională a Republicii Moldova s-au diminuat cu 1,4 la sută și au constituit circa 5,39 miliarde de dolari, deținând 39,0 la sută în angajamentele externe ale țării.

Este pentru prima dată în ultimii patru ani când volumul investițiilor directe în economia națională a Republicii Moldova este în scădere, iar aceasta se explică printr-o serie de factori, dar principal prin fluctuațiile valutare, precizează Mold-Street.

Fondurile de coeziune ale UE ar putea susține cheltuieli de apărare în țările vecine Rusiei, citim în Ziarul Național. Comisia Europeană a propus marți ca țările Uniunii Europene, mai ales cele învecinate cu Rusia, să poată folosi fondurile primite de la bugetul UE pentru a-și consolida capacitățile de apărare. Propunerea vizează direcționarea celor 392 de miliarde de euro, care în mod obișnuit sunt cheltuite pentru politica de coeziune destinată uniformizării nivelului de trai în cadrul blocului, către sporirea capacității de apărare. Redirecționarea fondurilor de coeziune pentru apărare ar fi opțională pentru fiecare guvern, astfel că impactul total asupra efortului de apărare al UE este greu de anticipat.

Era digitală și războiul: revenirea Europei în secolul 21, este titlul editorialului lui Iulian Chifu din Deschide.md.

După un set de războaie întâmplătoare, desfășurate la distanță strategică, mai degrabă cu rol de solidaritate aliată și, poate, de pregătire secvențială a trupelor profesioniste în misiuni asimetrice împotriva insurgenței și terorismului, în condiții cu multe avantaje militare evidente a trupelor, Occidentul liberal-democrat european este confruntat în premieră cu amenințarea unui război real, de mare intensitate, pe scară largă chiar aici, în estul european. Și tot în modul cel mai dur cu putință realizează că nu e pregătită să accepte modul de tratare al temelor păcii și războiului în plin secol 21, este afectată de diferențele generaționale și de înțelegere cu restul lumii, care s-a tot confruntat cu încleștări militare, tot astfel cum are dificultăți majore de înțelegere în contextul războiului cognitiv și informațional contemporan, generat de noile tehnologii. Între timp , vidul, fragmentarea și faliile inter-umane din societatea digitală sunt valorificate amplu de aventurieri și rău intenționați, ca să nu mai vorbim despre actori statali fără responsabilitate, deschiși spre risc maxim și care-și joacă șansa la improvizație. Cei care se joacă cu mințile noastre, ale fiecăruia, chiar dacă odată pornit, mecanismul le viciază și alterează propriile societăți.

Vitalie Ciobanu se întreabă în editorialul său din DW dacă „Se întorc” regii României în Basarabia? În ziua când se împlineau 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România, în scuarul Liceului româno-francez „Gheorghe Asachi” de la Chișinău a fost inaugurată statuia Reginei Maria. Din păcate, observă publicistul, la ceremonie a lipsit conducerea de vârf a Republicii Moldova: președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean, președintele parlamentului Igor Grosu. Cu atât mai ciudată această absență, cu cât, două zile mai devreme, pe 25 martie, oficialii de la Chișinău s-au întâlnit cu președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, și cu alți parlamentari români prezenți ulterior la inaugurarea monumentului. Au fost de vină contextul electoral din Moldova și din România, anumite idiosincrazii politice? Nu știm, nu ni s-au oferit explicații sau nu le-am auzit noi. Intenția de a nu contraria „masa eterogenă” a alegătorilor basarabeni prin participarea la inaugurarea statuii Reginei Maria exprimă o prudență exagerată și în orice caz prost plasată. Pro-rușii din Moldova oricum țin cu Putin, votează împotriva PAS, n-ai cum să-i înșeli. În schimb, produci nedumerire în rândurile electoratului proeuropean și unionist, de al cărui sprijin ai vitală nevoie la scrutinul parlamentar din toamnă.